1 Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad. RCCV — Cântareacântărilor 4:1
2 Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. RCCV — Cântareacântărilor 4:2
3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. RCCV — Cântareacântărilor 4:3
4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. RCCV — Cântareacântărilor 4:4
5 Amândouă țâțele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini. RCCV — Cântareacântărilor 4:5
6 Până se răcorește ziua și până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămâie. RCCV — Cântareacântărilor 4:6
7 Ești frumoasă de tot, iubito, și n-ai niciun cusur. RCCV — Cântareacântărilor 4:7
8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Privește din vârful muntelui Amana, din vârful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! RCCV — Cântareacântărilor 4:8
9 Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gâtul tău! RCCV — Cântareacântărilor 4:9
10 Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale prețuiesc mai mult decât vinul, și miresmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele! RCCV — Cântareacântărilor 4:10
11 Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află sub limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. RCCV — Cântareacântărilor 4:11
12 Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită. RCCV — Cântareacântărilor 4:12
13 Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri și nard; RCCV — Cântareacântărilor 4:13
14 nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă și aloe, cu cele mai alese miresme. RCCV — Cântareacântărilor 4:14
15 O fântână din grădini, un izvor de ape vii ce curge din Liban. RCCV — Cântareacântărilor 4:15
16 Scoală-te, crivățule! Vino, vântule de miazăzi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! – Să intre iubitul meu în grădina lui și să mănânce din roadele ei alese! – RCCV — Cântareacântărilor 4:16