1 S-au sculat toți și au dus pe Isus înaintea lui Pilat. RCCV — Luca 23:1
2 Și au început să-L pârască și să zică: „Pe Omul acesta L-am găsit ațâțând neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir cezarului și zicând că El este Hristosul, Împăratul.” RCCV — Luca 23:2
3 Pilat L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.” RCCV — Luca 23:3
4 Pilat a zis preoților celor mai de seamă și noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în Omul acesta.” RCCV — Luca 23:4
5 Dar ei stăruiau și mai mult și ziceau: „Întărâtă norodul și învață pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici.” RCCV — Luca 23:5
6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă Omul acesta este galileean. RCCV — Luca 23:6
7 Și când a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla și el în Ierusalim în zilele acelea. RCCV — Luca 23:7
8 Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să-L vadă, din pricina celor auzite despre El; și nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune. RCCV — Luca 23:8
9 I-a pus multe întrebări; dar Isus nu i-a răspuns nimic. RCCV — Luca 23:9
10 Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo și-L pârau cu înfierbântare. RCCV — Luca 23:10
11 Irod, cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț; și, după ce și-a bătut joc de El și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat. RCCV — Luca 23:11
12 În ziua aceea, Irod și Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte. RCCV — Luca 23:12
13 Pilat a strâns pe preoții cei mai de seamă, pe fruntași și pe norod RCCV — Luca 23:13
14 și le-a zis: „Mi-ați adus înainte pe Omul acesta ca pe unul care ațâță norodul la răscoală. Și iată că, după ce L-am cercetat cu de-amănuntul înaintea voastră, nu L-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-L pârâți. RCCV — Luca 23:14
15 Nici Irod nu I-a găsit nicio vină, căci ni L-a trimis înapoi; și iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. RCCV — Luca 23:15
16 Eu deci, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.” RCCV — Luca 23:16
17 La fiecare praznic al Paștilor, Pilat trebuia să le sloboadă un întemnițat. RCCV — Luca 23:17
18 Ei au strigat cu toții într-un glas: „La moarte cu Omul acesta și sloboade-ne pe Baraba!” RCCV — Luca 23:18
19 Baraba fusese aruncat în temniță pentru o răscoală care avusese loc în cetate și pentru un omor. RCCV — Luca 23:19
20 Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus. RCCV — Luca 23:20
21 Dar ei au strigat: „Răstignește-L, răstignește-L!” RCCV — Luca 23:21
22 Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Așa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.” RCCV — Luca 23:22
23 Dar ei strigau în gura mare și cereau de zor să fie răstignit. Și strigătele lor și ale preoților celor mai de seamă au biruit. RCCV — Luca 23:23
24 Pilat a hotărât să li se împlinească cererea. RCCV — Luca 23:24
25 Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor și pe care-l cereau ei; iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-și facă voia cu El. RCCV — Luca 23:25
26 Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea de la câmp; și i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus. RCCV — Luca 23:26
27 În urma lui Isus mergea o mare mulțime de norod și femei care se boceau, își băteau pieptul și se tânguiau după El. RCCV — Luca 23:27
28 Isus S-a întors spre ele și a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine; ci plângeți-vă pe voi însevă și pe copiii voștri. RCCV — Luca 23:28
29 Căci iată vor veni zile, când se va zice: „Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut și de țâțele care n-au alăptat!” RCCV — Luca 23:29
30 Atunci vor începe să zică munților: „Cădeți peste noi!”, și dealurilor: „Acoperiți-ne!” RCCV — Luca 23:30
31 Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?” RCCV — Luca 23:31
32 Împreună cu El duceau și pe doi făcători de rele care trebuiau omorâți împreună cu Isus. RCCV — Luca 23:32
33 Când au ajuns la locul numit „Căpățâna”, L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta, și altul la stânga. RCCV — Luca 23:33
34 Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!” Ei și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți. RCCV — Luca 23:34
35 Norodul stătea acolo și privea. Fruntașii își băteau joc de Isus și ziceau: „Pe alții i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine însuși, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.” RCCV — Luca 23:35
36 Ostașii, de asemenea, își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet RCCV — Luca 23:36
37 și-I ziceau: „Dacă ești Tu Împăratul iudeilor, mântuiește-Te pe Tine însuți!” RCCV — Luca 23:37
38 Deasupra Lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești: „Acesta este Împăratul iudeilor.” RCCV — Luca 23:38
39 Unul din tâlharii răstigniți Îl batjocorea și zicea: „Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine însuți și mântuiește-ne și pe noi!” RCCV — Luca 23:39
40 Dar celălalt l-a înfruntat și i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă? RCCV — Luca 23:40
41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar Omul acesta n-a făcut niciun rău.” RCCV — Luca 23:41
42 Și a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ți aminte de mine, când vei veni în Împărăția Ta!” RCCV — Luca 23:42
43 Isus a răspuns: „Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.” RCCV — Luca 23:43
44 Era cam pe la ceasul al șaselea. Și s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ceasul al nouălea. RCCV — Luca 23:44
45 Soarele s-a întunecat, și perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc. RCCV — Luca 23:45
46 Isus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!” Și, când a zis aceste vorbe, Și-a dat duhul. RCCV — Luca 23:46
47 Sutașul, când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu și a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era neprihănit!” RCCV — Luca 23:47
48 Și tot norodul care venise la priveliștea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors bătându-se în piept. RCCV — Luca 23:48
49 Toți cunoscuții lui Isus și femeile care-L însoțiseră din Galileea stăteau departe și se uitau la cele ce se petreceau. RCCV — Luca 23:49
50 Era un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun și evlavios, RCCV — Luca 23:50
51 care nu luase parte la sfatul și hotărârea celorlalți. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu. RCCV — Luca 23:51
52 Omul acesta s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. RCCV — Luca 23:52
53 L-a dat jos de pe cruce, L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. RCCV — Luca 23:53
54 Era ziua Pregătirii și începea ziua Sabatului. RCCV — Luca 23:54
55 Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoțit pe Iosif; au văzut mormântul și felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, RCCV — Luca 23:55
56 s-au întors și au pregătit miresme și miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege. RCCV — Luca 23:56