Pentru că a fost larg răspândit zvonul că sora White a susținut publicațiile care conțineau așa-zisele descoperiri primite de Anna Phillips de la Dumnezeu, simt că este datoria mea să vorbesc. Eu nu am susținut aceste lucrări și, cu privire la ele, mi-au fost date avertizări care spun că vor duce cu siguranță în rătăcire. În ele vor fi întrețesute declarații care vor duce la extreme, iar cei care le vor accepta vor întreprinde acțiuni greșite. Ar fi bine ca frații și surorile noastre să înainteze cu mai multă precauție, în conformitate cu lumina care le-a fost dată. Trebuie să verifice aceste așa-zise viziuni, înainte de a le accepta și de a le prezenta în relație cu lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Văd că poporul nostru se află în pericolul de a face greșeli grave și de a întreprinde acțiuni premature. Dumnezeu spune despre profeții aceștia care apar: „Nu i-am trimis Eu, și totuși ei merg înainte. Să nu-i credeți.” SA2 50.5
Mă îndurerează faptul că frații noștri au asociat practicile Annei Phillips cu mărturiile sorei White și le-au prezentat oamenilor ca fiind unul și același lucru. Mulți au primit totul ca venind de la mine. Iar când rezultatul acestor lucrări va arăta adevăratul lor caracter, când ideile false vor fi prezentate ca adevăruri venite de la Dumnezeu, iar oamenii vor acționa pe baza lor, crezând că sunt o solie de la Domnul, vor [91] fi întreprinse acțiuni care nu poartă acreditarea divină, iar lucrarea adevărată a Spiritului Profeției va fi pusă la îndoială. Mărturiile pe care Dumnezeu le trimite oamenilor vor purta stigmatul acestor declarații false. Descoperirile acestea sunt în mare parte o repetare a lucrurilor care i-au fost prezentate mulți ani poporului lui Dumnezeu, în publicații, și totuși sunt amestecate cu unele lucruri care vor duce în rătăcire. SA2 51.1
Am o avertizare pentru frații noștri, și anume că trebuie să-L urmeze pe Conducătorul lor și nu să o ia înaintea lui Hristos. În aceste timpuri, lucrarea nu trebuie să fie făcută la întâmplare. Feriți-vă să faceți declarații exagerate, care vor determina mințile dezechilibrate să creadă că au o lumină minunată de la Dumnezeu. Cel care îi vestește poporului o solie de la Dumnezeu trebuie să exercite o stăpânire de sine deplină. Să își aducă aminte fără încetare că drumul încumetării se află foarte aproape de drumul credinței. Să nu folosească expresii exagerate în nicio situație, deoarece o anumită categorie de oameni va fi influențată greșit, iar influențele puse în mișcare nu vor putea fi ținute sub control mai bine decât poate fi ținut un cal sălbatic. Odată ce vor fi lăsate să se dezlănțuie, impulsurile și emoțiile vor pune stăpânire pe judecata calmă. Chiar atunci când mergem pe drumul cel bun, putem să mergem cu o viteză mult prea mare. Cel care merge prea repede va constata că drumul este periculos din multe puncte de vedere. Poate că nu va dura mult până când se va despărți de drumul cel bun și o va lua pe o cale greșită. SA2 51.2
Simțămintele nu trebuie să fie lăsate să câștige stăpânirea asupra judecății nici măcar o singură dată. Există pericolul de a face excese chiar și în ce este permis, iar ce nu este permis va conduce cu siguranță pe căi greșite. Dacă în promovarea oricărei idei și a oricărui principiu și în fiecare cuvântare nu se îndeplinește o lucrare atentă, stăruitoare, înțeleaptă, solidă ca o stâncă, sufletele vor fi ruinate. (…) Cu privire la aceia care declară că primesc descoperiri de la Dumnezeu, trebuie să fie exercitată atenția cea mai mare. Este necesară multă veghere atentă și multă rugăciune. Aceia care iau parte la lucrarea cea mare pentru aceste zile din urmă trebuie să se sfătuiască unul cu altul cu privire la orice lucru ce va fi prezentat, deoarece judecarea și prezentarea publică a subiectelor importante, care au legătură cu lucrarea lui Dumnezeu, nu trebuie să fie lăsată în seama unui singur om. — Scrisoarea 6a, 1894 SA2 51.3