Poate că suntem încurcați cu privire la cunoașterea celei mai bune căi de urmat, în legătură cu ceea ce a scris Anna Phillips. Aș sugera ca nimic să nu fie făcut în grabă. Am simțăminte foarte duioase față de sora aceasta. Nu aș spune sau face nimic pentru a-i face rău. Pentru că scrierile au fost preluate și răspândite [94] cu atâta nerăbdare și atât de puțin verificate, să nu fie întreprinsă nicio acțiune pentru a le retrage și pentru a le distruge ca și când ar fi o otravă. Acolo unde au fost trimise cu aprobarea fraților noștri aflați în poziții de răspundere, lăsați-le să rămână. Acum, acțiunile bruște ar face rău. SA2 52.5
Mirarea mea cea mare este că frații noștri au acceptat scrierile acestea pentru că nu au văzut nimic de obiectat în ele. De ce nu s-au gândit ei la ce se află în ele și la ce anume din ele are un caracter ce poate fi susținut și transmis, pentru că este însoțit de o influență care conferă putere? SA2 52.6
Sunt multe lucruri pe care nu le voi spune acum și care vor trebui să fie spuse mai târziu. Deși nu aș vrea să fac niciun lucru care ar putea s-o rănească pe sora aceasta, nu îndrăznesc să păstrez tăcerea. (…) Sunt pusă într-o poziție dificilă, iar problema aceasta nu ar fi trebuit să fie tratată niciodată în așa fel încât să facă necesar ca eu să vorbesc despre un astfel de subiect. Mă doare inima că trebuie să fac lucrul acesta și, dacă nu aș vedea pericolele viitoare, nu aș rosti nici un singur cuvânt cu privire la problema aceasta, ci aș lăsa-o să continue și i-aș lăsa pe frații și surorile mele să meargă pe calea lor, cu privire la manifestările acestea, care nu au nimic deosebit. (…) Nu reușesc să văd în scrierile sorei Phillips nimic care să tindă să creeze mișcări de felul celor pe care le-a creat. Iar dacă lucrurile de felul acesta sunt primite cu atâta râvnă, veți avea atât de multe manifestări pe care, deși vor fi diferite sub anumite aspecte, le veți trata cu o încredere la fel de mare. Îmi pare atât de rău, atât de rău! SA2 52.7
Voi păreți a crede că eu ar trebui să fiu în stare să indic cu exactitate unde se află părerile discutabile. În lucrurile care s-au scris, nu este niciun rău aparent, iar voi nu ați fost în stare să descoperiți nimic de obiectat, dar faptul acesta nu constituie un motiv pentru a folosi scrierile acestea așa cum le-ați folosit voi. Categoric, comportamentul vostru cu privire la subiectul acesta este demn de criticat. Oare este necesar să sesizați imediat ceva ce ar putea să-i facă rău poporului lui Dumnezeu, pentru a vă face să fiți precauți? Oare faptul că aceste scrieri nu par a fi periculoase este un motiv suficient ca voi să le susțineți? (...) SA2 53.1
Nu răspândiți scrieri care au un astfel de caracter, fără mai multă considerație [95] și o înțelegere mai profundă a consecințelor ulterioare ale modului vostru de a acționa. (…) SA2 53.2
Fanatismul va apărea chiar în mijlocul nostru. Vor veni amăgiri de un asemenea caracter încât, dacă va fi cu putință, îi vor înșela chiar și pe cei aleși. Dacă expresiile inconsecvente și neadevărate ar fi vizibile în manifestările acestea, cuvintele venite de pe buzele Marelui Învățător nu ar fi fost necesare. Avertizarea a fost dată tocmai din cauza pericolelor numeroase și diverse care vor apărea. Motivul pentru care fac să răsune semnalul de alarmă este acela că, prin iluminarea Duhului lui Dumnezeu, pot să văd ceea ce frații mei nu observă. Poate că nu este absolut necesar ca eu să evidențiez toate aspectele specifice ale amăgirii de care va trebui să ne păzim. Este suficient să vă spun: Fiți atenți și, asemenea unor păstori credincioși, feriți turma lui Dumnezeu de acceptarea lipsită de discernământ a tuturor lucrurilor despre care unii declară că le-au fost transmise de Domnul! SA2 53.3
Dacă vom lucra în scopul de a crea o agitație emoțională, vom avea ce vrem și chiar mai mult decât suntem în stare să tratăm. Porunca este: „Propovăduiește Cuvântul” (2 Timotei 4,2) cu calm și claritate. Nu trebuie să privim crearea entuziasmului ca fiind lucrarea noastră. Numai Duhul Sfânt al lui Dumnezeu poate să creeze un entuziasm sănătos. Lăsați-L pe Dumnezeu să lucreze, iar slujitorul omenesc să umble liniștit înaintea Lui, veghind, așteptând, rugându-se, privind la Isus în fiecare clipă, condus și stăpânit de Duhul cel prețios, care este lumină și viață. SA2 53.4
Oamenii vor cere un semn, ca în zilele lui Hristos. Atunci, El le-a zis că nu le va fi dat niciun semn. Semnul care trebuie să fie evident acum și întotdeauna este lucrarea Duhului Sfânt asupra minții învățătorului, ca să facă predicarea Cuvântului să fie cât mai impresionantă cu putință. Cuvântul lui Dumnezeu nu este o teorie seacă, moartă, ci este duh și viață. Satana nu ar dori nimic mai mult, decât să abată mințile oamenilor de la Cuvânt, făcându-i să caute și să aștepte ceva din afara Cuvântului, care să le producă sentimente. Atenția lor nu ar trebui să fie atrasă de vise și viziuni. Dacă doresc să aibă viața veșnică, oamenii trebuie să mănânce trupul și să bea sângele Fiului lui Dumnezeu. — Scrisoarea 68, 1894 SA2 53.5