Vei avea o luptă mare cu puterea răului din inima ta. Tu ai simțit că există o lucrare mai mare pentru tine, dar, oh, dacă nu ai face altceva decât să îți asumi lucrarea care se află chiar pe calea ta și să o faci cu credincioșie, necăutând nicio cale de a te înălța pe tine, pacea și bucuria vor veni în sufletul tău mai curate, mai bogate și mai satisfăcătoare decât cuceririle din războaiele pământești! A trăi și a lucra pentru Dumnezeu și a folosi cât poți mai bine tot timpul și însușirile tale înseamnă a crește în har și în cunoaștere. Acesta este lucrul pe care putem să îl facem, deoarece este lucrarea noastră. Tu trebuie să lași la o parte îndoielile și să ai o credință deplină în realitatea misiunii tale divine, să fii cu adevărat plin de succes în lucrare. SA2 93.3
Bucuria, succesul, slava slujirii tale stau în a fi mereu gata, cu urechile deschise pentru a auzi și pentru a răspunde chemării Domnului: „Iată-mă, trimite-mă” (Isaia 6,8). Iată-mă, Doamne, cu toată inima mea și cu simțămintele mele cele mai sfinte! Iată-mă, ia mintea mea cu gândurile ei cele mai curate și mai nobile, ia-mă și pregătește-mă să-Ți slujesc Ție! SA2 93.4
Îți adresez acum apelul de a face pași înapoi cât mai repede cu putință, de a-ți asuma misiunea dată de Dumnezeu și de a căuta curăția și sfințenia care să sfințească acea misiune. Nu întârzia deloc, nu te opri între două păreri! Dacă Domnul este Dumnezeu, slujește-I Lui, dar dacă este Baal, slujește-i lui. Tu trebuie să înveți din nou lecția cea veche a încrederii în Dumnezeu, în școala grea a suferinței. Îngăduie ca D. M. Canright să fie cufundat în Isus. (…) SA2 93.5
Peste puțină vreme, cineva ar putea să ne cheme pe nume, dar nu va fi nimeni care să răspundă. Viața ta să fie ascunsă în Dumnezeu, iar numele acela să fie înscris în ceruri pentru totdeauna. Urmează-L pe Hristos oriunde te-ar conduce și fă ca urmele de pași pe care le lași înapoia ta pe nisipul timpului să fie în așa fel încât să-i conducă pe alții în siguranță pe calea sfințirii. SA2 93.6
[169] De-a lungul căii care duce la moarte sunt dureri și pedepse, sunt necazuri și dezamăgiri, sunt avertizări de la solii lui Dumnezeu, care ne spun să nu continuăm, iar Dumnezeu va face chiar pentru cei nepăsători și cei încăpățânați să fie greu de mers pe această cale care duce la nimicire. Pe întregul parcurs al căii abrupte care duce la viața veșnică sunt izvoare de bucurie care îi înviorează pe cei obosiți. Bucuria adevărată și puternică a sufletului începe cu faptul că Hristos, nădejdea slavei, este în ei. Dacă alegi acum calea pe care te conduce Dumnezeu și continui să înaintezi acolo unde te cheamă glasul datoriei, dificultățile pe care Satana le-a făcut să pară mari înaintea ta vor dispărea. SA2 93.7
Nicio cale nu este sigură, cu excepția aceleia care ajunge tot mai clară și mai statornică pe măsură ce se înaintează pe ea. Piciorul poate să alunece uneori de pe calea cea sigură. Ca să mergi fără teamă, trebuie să știi că mâna ta este ținută ferm de mâna lui Hristos. Nu trebuie să te gândești vreo clipă că nu este niciun pericol pentru tine. Cei mai înțelepți fac greșeli. Cei mai puternici se clatină uneori. Cei nesăbuiți, încrezători în sine, pripiți, cu păreri înalte despre ei înșiși, care înaintează nepăsători pe căile interzise, măgulindu-se cu gândul că își pot schimba calea când vor dori, merg pe un drum plin de capcane. Ei pot să repare o cădere, o greșeală pe care o fac, dar cât de mulți fac un pas greșit, care se va dovedi a fi spre ruina lor veșnică! SA2 93.8
Dacă aplici strategia de a nu-ți asuma angajamente cu gândul de a atinge scopuri pe care altfel nu ai reuși să le atingi, dacă obții prin șiretlicuri și viclenie ce ar trebui să fie câștigat prin perseverență, trudă și luptă, vei fi prins în plasa pe care o țeși tu însuți și vei fi ruinat nu numai pentru lumea aceasta, ci și pentru viața viitoare. SA2 94.1
Ferească Dumnezeu să ajungi o epavă a credinței aici! Privește la apostolul Pavel! Ascultă cuvintele lui, care răsună de-a lungul timpului, până la noi: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum, mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în «ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui” (2 Timotei 4,7.8). Acesta este strigătul de luptă și de biruință al lui Pavel. Care va fi strigătul tău? SA2 94.2
[170] Așadar, frate Canright, te implor, pentru binele sufletului tău, prinde-te din nou cu fermitate de mâna lui Dumnezeu! Sunt prea obosită ca să scriu mai mult. Rugăciunea mea este ca Dumnezeu să te elibereze din capcana lui Satana. — Scrisoarea 1, 1880 SA2 94.3