Oricui i-a fost descoperită slava lui Dumnezeu, aș vrea să-i spun: „Nu vei avea niciodată nici cea mai mică tendință de a zice: Sunt sfânt, sunt sfințit.” SA3 194.6
După ce am avut prima viziune a slavei, nu am putut să zăresc nici lumina cea mai strălucitoare. Am crezut că mi-am pierdut definitiv vederea, dar, când m-am obișnuit din nou cu lucrurile din lumea aceasta, am putut să văd iarăși. De aceea vă spun să nu vă îngâmfați niciodată zicând: „Sunt sfânt, sunt sfințit”, deoarece aceasta este dovada cea mai sigură că nu cunoașteți Scriptura, nici puterea lui Dumnezeu. Lăsați-L pe Dumnezeu să scrie în cărțile Sale lucrul acesta, dacă dorește, dar voi nu ar trebui să-l rostiți niciodată. SA3 194.7
Eu nu am îndrăznit niciodată să spun: „Sunt sfântă, sunt fără păcat”, dar am încercat să îndeplinesc cu toată inima tot ce am crezut că este voia lui Dumnezeu și am în suflet [355] pacea plăcută a lui Dumnezeu. Pot să-I încredințez lui Dumnezeu paza sufletului meu, ca unui Creator credincios și știu că El va păzi ce este încredințat în grija Sa. Mâncarea și băutura mea sunt să împlinesc voia Domnului meu. — Manuscrisul 6a, 1886 SA3 195.1