Dragul meu fiu, îți scriu această scrisoare pentru cea de-a nouăsprezecea aniversare a zilei tale de naștere. A fost o mare plăcere să te avem în mijlocul nostru timp de câteva săptămâni. Acum ești gata să pleci, dar rugăciunile noastre te vor însoți. 2M 260.3
Un alt an din viața ta se încheie astăzi. Cum poți privi în urmă la el? Ai înaintat în viața ta spirituală? Ți-ai răstignit eul, cu patimile și poftele lui? Ți-a crescut interesul pentru studierea Cuvântului lui Dumnezeu? Ai câștigat victorii hotărâte asupra propriilor căderi și rătăciri? Care a fost raportul vieții tale pentru anul care acum a trecut în veșnicie, pentru a nu se mai întoarce niciodată? 2M 260.4
Acum, când intri într-un nou an, să o faci cu cea mai serioasă hotărâre de a-ți urma calea înainte și în sus. Viața ta să fie mai nobilă și mai plină de înflăcărare decât a fost până acum. Pune-ți ca țintă să nu-ți cauți propriile interese și plăceri, ci să contribui la înaintarea cauzei Mântuitorului tău. Nu rămâne într-o poziție în care tu să ai mereu nevoie de ajutor și ceilalți să trebuiască să vegheze asupra ta, ca să te mențină pe calea cea îngustă. Tu poți să exerciți o puternică influență sfințitoare asupra celorlalți. Poți fi acolo unde interesul sufletului tău va fi trezit pentru a le face bine altora, pentru a-i mângâia pe cei întristați, pentru a-i întări pe cei slabi și pentru a da mărturie pentru Hristos ori de câte ori ai ocazia. Pune-ți ca țintă să-L onorezi pe Dumnezeu în toate lucrurile, întotdeauna și oriunde. Implică-ți religia în orice faci. Fii conștiincios în orice lucrare în care te angajezi. 2M 260.5
Tu nu ai experimentat puterea mântuitoare a lui Dumnezeu așa cum ai avut privilegiul să o faci, deoarece nu ai făcut din slăvirea lui Hristos marea țintă a vieții tale. Caută ca fiecare plan pe care îl faci, fiecare lucrare în care te angajezi și fiecare plăcere de care te bucuri să fie spre slava lui Dumnezeu. Să fie acestea cuvintele inimii tale: Eu sunt al Tău, o, Doamne, ca să trăiesc pentru Tine, să lucrez pentru Tine și să sufăr pentru Tine. 2M 261.1
Mulți declară că sunt de partea Domnului, dar nu sunt; majoritatea acțiunilor lor sunt de partea lui Satana. Cum putem determina de partea cui suntem? A cui este inima noastră? Către cine se îndreptă gândurile noastre? Despre cine ne place să vorbim? Cine beneficiază de cele mai calde sentimente și de cele mai bune energii ale noastre? Dacă suntem de partea Domnului, ne vom gândi la El și cele mai plăcute gânduri ale noastre vor fi cu privire la El. Nu avem prietenia lumii; tot ceea ce avem și suntem I-am consacrat Lui. Tânjim să purtăm chipul Său, să respirăm Duhul Său, să facem voia Sa și să-I fim plăcuți în toate lucrurile. 2M 261.2
Ar trebui să urmezi cu atâta hotărâre calea aceasta, încât nimeni să nu se înșele cu privire la tine. Nu poți să exerciți o influență asupra lumii, dacă nu ești hotărât. Deciziile tale pot să fie bune și sincere, dar se vor dovedi un eșec, dacă nu faci din Dumnezeu tăria ta și nu înaintezi având un scop bine determinat. Trebuie să te implici cu toată inima în cauza și în lucrarea lui Dumnezeu. Trebuie să fii stăruitor, pentru a dobândi experiență în viața creștină. Trebuie să-L reflecți pe Hristos în viața ta. 2M 261.3
Nu poți sluji și lui Dumnezeu, și lui Mamona. Fie ești sfânt, de partea lui Dumnezeu, fie ești de partea vrăjmașului. „Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea și cine nu strânge cu Mine risipește.” Unele persoane eșuează în viața spirituală, deoarece sunt întotdeauna șovăielnice și nehotărâte. Ele se conving adesea de propria vinovăție și ajung aproape pe punctul de a-I preda totul lui Dumnezeu, dar, nereușind să facă acest lucru, cad din nou. Când ajung aici, conștiința se împietrește și devine din ce în ce mai puțin sensibilă la îndemnurile Duhului lui Dumnezeu. Duhul Său a avertizat, a convins de păcat și nu a fost luat în seamă, până când este gata să plece întristat. Dumnezeu nu Se lasă batjocorit. El ne arată clar care ne este datoria și, dacă neglijăm să urmăm lumina, aceasta devine întuneric. 2M 262.1
Dumnezeu te invită să lucrezi împreună cu El, în via Lui. Începe chiar acolo unde te afli. Vino la cruce și acolo renunță la tine însuți, la lume și la orice idol. Primește-L pe Isus pe deplin în inima ta. Te afli într-un loc dificil pentru a-ți păstra consacrarea și pentru a exercita o influență care să-i conducă și pe alții de la păcat, plăceri și nechibzuință, pe cărarea cea îngustă, trasată pentru ca cei răscumpărați ai Domnului să meargă pe ea. 2M 262.2
Supune-te pe deplin lui Dumnezeu; predă-I Lui totul, fără rezerve, și, în felul acesta, caută pacea aceea care întrece orice pricepere. Nu poți să-ți tragi hrana din Hristos, dacă nu ești în El. Dacă nu ești în El, ești o mlădiță ofilită. Nu-ți simți nevoia de curăție și de adevărată sfințenie. Ar trebui să simți o dorință serioasă după Duhul Sfânt și să te rogi cu stăruință pentru a-L obține. Nu te poți aștepta la binecuvântarea lui Dumnezeu, dacă nu o cauți. Dacă vei folosi mijloacele care îți stau la dispoziție, vei crește în har și te vei ridica la o viață mai înaltă. 2M 262.3
Nu este firesc pentru tine să iubești lucrurile spirituale, dar poți dobândi această iubire exercitându-ți mintea, puterile ființei tale, în această direcție. Lucrul de care ai nevoie este puterea de a acționa. Adevărata educație reprezintă puterea de a ne folosi capacitățile pentru a obține rezultate benefice. De ce religia ocupă atât de puțin din atenția noastră, în timp ce lumea ne-a acaparat puterea creierului, a oaselor și a mușchilor? Pentru că toată energia ființei noastre este orientată în acea direcție. Ne-am obișnuit să ne angajăm cu seriozitate și cu tărie în afacerile lumești, până când am ajuns ca minții să îi fie ușor să se îndrepte către ele. Acesta este motivul pentru care creștinilor li se pare atât de grea viața religioasă, iar viața lumească, atât de ușoară. Capacitățile au fost educate să-și exercite puterea în acea direcție. În viața religioasă există o aprobare a adevărurilor Cuvântului lui Dumnezeu, dar lipsește aplicarea lor în viața zilnică. 2M 263.1
Cultivarea gândurilor religioase și a sentimentelor devoționale nu este inclusă ca parte a educației. Acestea ar trebui să influențeze și să controleze întreaga ființă. Lipsește obiceiul de a face binele. Există acțiuni spasmodice și influențe favorabile, dar a cugeta în mod natural și cu plăcere la lucrurile divine nu reprezintă principiul conducător al minții. 2M 263.2
Dacă mintea ar fi în mod continuu antrenată în lucrurile spirituale, nu am mai fi piperniciți din punct de vedere spiritual. Dar simplul fapt de a te ruga pentru aceasta nu este de ajuns. Trebuie să-ți obișnuiești mintea să se concentreze asupra lucrurilor spirituale. Exercițiul va aduce putere. Mulți dintre cei care susțin că sunt creștini sunt pe cale să piardă ambele lumi. A fi pe jumătate creștin și pe jumătate lumesc te face să fii doar a suta parte creștin și restul lumesc. 2M 263.3
Ceea ce cere Dumnezeu este o viață spirituală, dar mii de oameni strigă: „Nu știu care este problema; nu am putere spirituală, nu mă bucur de Duhul lui Dumnezeu”. Totuși, aceleași persoane devin active și vorbărețe, chiar elocvente, atunci când discută despre problemele lumești. Ascultați-le în adunare. Rostesc cel mult o duzină de cuvinte, cu un glas care cu greu poate fi auzit. Sunt bărbați și femei ai lumii. Și-au cultivat înclinațiile lumești până când capacitățile lor s-au întărit în această direcție. Dar, în ceea ce privește lucrurile spirituale, unde ar trebui să fie puternici și inteligenți, sunt la fel de slabi ca niște copilași. Nu le place să mediteze asupra tainei evlaviei. Nu cunosc limba cerului și nu-și educă mintea, astfel încât să fie pregătiți să cânte cântările cerului sau să găsească plăcere în exercițiile spirituale care acolo vor capta atenția tuturor. Ei nu vor ajunge niciodată la porțile Noului Ierusalim, pentru a se angaja în activități care până atunci nu i-au interesat în mod special. Nu și-au instruit mintea să găsească plăcere în devoțiune și în a medita la Dumnezeu și la cer. Și atunci, cum ar putea ei să participe la serviciile divine ale cerului? Cum să găsească plăcere în lucrurile spirituale, curate și sfinte din cer, când nu au găsit nicio plăcere în ele cât au fost pe pământ? Chiar și atmosfera de acolo va fi pură. Dar ei nu sunt obișnuiți deloc cu ea. Cât timp au fost în lume, urmându-și înclinațiile lumești, știau de unde să înceapă și ce să facă. Fiind exercitate atât de constant, capacitățile inferioare au crescut, în timp ce puterile mai înalte, nobile, ale minții, nefiind întărite prin folosire, sunt incapabile să se trezească imediat la activități spirituale. Lucrurile spirituale nu sunt înțelese, deoarece sunt privite prin ochi iubitori de lume, care nu pot să aprecieze valoarea și slava celor cerești mai presus de cele vremelnice. 2M 264.1
Mintea trebuie educată și disciplinată să iubească puritatea. Trebuie încurajată dragostea pentru lucrurile spirituale; da, trebuie încurajată, dacă vrei să crești în har și în cunoașterea adevărului. Dorințele de bunătate și de adevărată sfințire sunt bune, atâta timp cât merg mai departe; dar, dacă se opresc aici, nu vor folosi la nimic. Planurile bune sunt binevenite, dar nu vor fi de niciun folos, dacă nu sunt duse la îndeplinire cu hotărâre. Mulți vor fi pierduți, deși au sperat și au dorit să fie creștini; dar nu au făcut niciun efort serios și, de aceea, vor fi cântăriți în balanță și găsiți prea ușori. Voința trebuie să fie exercitată în direcția cea bună. Vreau să fiu un creștin sincer. Vreau să cunosc lungimea și lărgimea, înălțimea și adâncimea dragostei desăvârșite. Ascultă cuvintele lui Isus: „Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați!” Hristos a asigurat resurse bogate, pentru a sătura sufletul care flămânzește și însetează după neprihănire. 2M 264.2
Elementul curat al dragostei va dezvolta sufletul pentru realizări mai înalte, pentru creșterea cunoștinței în ceea ce privește lucrurile cerești, astfel încât acesta nu va fi satisfăcut cu mai puțin decât desăvârșirea. Majoritatea celor care susțin că sunt creștini nu au nicio idee despre puterea spirituală pe care ar putea să o obțină, dacă ar fi la fel de ambițioși, de plini de zel și de perseverenți pentru a obține cunoștința lucrurilor divine, cum sunt pentru a obține lucrurile neînsemnate și pieritoare ale acestei vieți. Mulțimile de oameni care mărturisesc a fi creștini se mulțumesc să rămână piperniciți din punct de vedere spiritual. Ei nu sunt dispuși să-și pună ca țintă să caute mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui; din moment ce evlavia este pentru ei o taină ascunsă, nu o pot înțelege. Ei nu Îl cunosc pe Hristos din experiență personală. 2M 265.1
Dacă cei care sunt mulțumiți cu starea lor spirituală pipernicită, schiloadă, ar fi deodată transportați în cer și ar vedea pentru o clipă starea nobilă și sfântă, de desăvârșire, care există acolo dintotdeauna — fiecare suflet plin de dragoste, fiecare chip radiind de bucurie, o muzică încântătoare, în acorduri melodioase, înălțată în onoarea lui Dumnezeu și a Mielului și fluvii neîncetate de lumină revărsându-se asupra sfinților de la fața Celui care stă pe tron și de la Miel — dacă ar realiza că există o bucurie mai înaltă și mai măreață pe care urmează să o trăiască, deoarece, cu cât primesc mai multă bucurie de la Dumnezeu, cu atât se dezvoltă și capacitatea lor de a crește în bucuriile veșnice și, în felul acesta, vor continua să primească noi și sporite rezerve din sursele nesecate ale slavei și ale fericirii de nedescris, ar putea aceste persoane, întreb, să se integreze în mulțimea cerească, să participe la cântările acesteia și să suporte slava curată, înălțătoare și plină de entuziasm care emană de la Dumnezeu și de la Miel? O, nu! Timpul lor de probă a fost prelungit cu ani, pentru ca ei să poată învăța limba cerului, să poată deveni „părtași firii dumnezeiești, după ce ați fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte”. Dar ei au avut preocupări egoiste, în care și-au angajat puterile minții și energiile ființei lor. Nu și-au permis să-I slujească lui Dumnezeu fără rezerve și să facă din lucrul acesta o preocupare. Proiectele lumești se află pe primul loc și le consumă cele mai bune puteri, iar lui Dumnezeu Îi este consacrat doar un gând, în treacăt. Oare unii ca aceștia se vor schimba după ce a fost luată decizia finală: „Cine este sfânt să se sfințească și mai departe”, „cine este întinat să se întineze și mai departe”? Un astfel de timp va veni în curând. 2M 265.2
Cei care și-au educat mintea să găsească plăcere în exercițiul spiritual sunt cei care pot fi luați la cer fără să fie copleșiți de curăția și de slava sublimă a cerului. Poți să cunoști bine artele, să fii familiarizat cu științele, să excelezi în muzică și în arta scrisului, poți să ai maniere care să îi mulțumească pe cei din jur, dar ce au toate acestea de-a face cu pregătirea pentru cer? Ce pot face ele, pentru a te pregăti să stai înaintea judecății lui Dumnezeu? 2M 266.1
Nu te amăgi. Dumnezeu nu Se lasă batjocorit. Nimic altceva decât sfințenia nu te va pregăti pentru cer. Doar evlavia sinceră, practică, îți poate da un caracter curat și nobil și te poate face în stare să intri în prezența lui Dumnezeu, care locuiește într-o lumină de care nu poți să te apropii. Caracterul ceresc trebuie obținut pe pământ; altfel, nu-l vei obține deloc. De aceea, trebuie să începi imediat. Nu te amăgi cu gândul că va veni un timp când vei putea să faci un efort serios cu mai multă ușurință decât acum. Cu fiecare zi, distanța dintre tine și Dumnezeu se mărește. Pregătește-te pentru veșnicie cu un zel cum nu ai manifestat până acum. Educă-ți mintea să iubească Biblia, să iubească adunările de rugăciune, să iubească ceasul de meditație și, mai presus de toate, ceasul acela când sufletul are comuniune cu Dumnezeu. Fii preocupat de cer, dacă vrei să te alături cândva corului ceresc, în locașurile de sus. 2M 266.2
Acum începe un nou an din viața ta. O nouă pagină este întoarsă, în cartea îngerului raportor. Ce se va scrie în ea? Va fi acoperită cu notițe care vorbesc despre neglijarea lui Dumnezeu și despre datorii neîmplinite? Să te ferească Dumnezeu de aceasta! Fie ca acolo să fie notat un raport de care să nu-ți fie rușine, atunci când va fi descoperit înaintea oamenilor și a îngerilor. 2M 266.3
Greenville, Michigan, 27 iulie 1868 2M 266.4