Go to full page →

2Împăraţi 4 NTR — 2Împăraţi 4

1 O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei: “Robul tău, bărbatul meu, a murit, și știi că robul tău se temea de Domnul; și cel ce l -a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei și să -i facă robi.” NTR — 2Împăraţi 4:1

2 Elisei i -a zis: “Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?” Ea a răspuns: “Roaba ta n'are acasă decît un vas cu untdelemn. NTR — 2Împăraţi 4:2

3 Și el a zis: “Du-te de cere vase de afară dela toți vecinii tăi, vase goale, și nu cere puține. NTR — 2Împăraţi 4:3

4 Cînd te vei întoarce, închide ușa după tine și după copiii tăi; toarnă din untdelemn în toate aceste vase, și pune deoparte pe cele pline.” NTR — 2Împăraţi 4:4

5 Atunci ea a plecat dela el. A închis ușa după ea și după copiii ei; ei îi apropiau vasele, și ea turna din untdelemn în ele. NTR — 2Împăraţi 4:5

6 Cînd s'au umplut vasele, ea a zis fiului său: “Mai dă-mi un vas.” Dar el i -a răspuns: “Nu mai este niciun vas.” Și n'a mai curs untdelemn. NTR — 2Împăraţi 4:6

7 Ea s'a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Și el a zis: “Du-te de vinde untdelemnul, și plătește-ți datoria; iar cu ce va rămînea, vei trăi tu și fiii tăi.” NTR — 2Împăraţi 4:7

8 Intr'o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănînce la ea. Și ori de cîte ori trecea, se ducea să mănînce la ea. NTR — 2Împăraţi 4:8

9 Ea a zis bărbatului ei: “Iată, știu că omul acesta care trece totdeauna pela noi, este un om sfînt al lui Dumnezeu. NTR — 2Împăraţi 4:9

10 Să facem o mică odaie sus cu ziduri, și să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun și un sfeșnic, ca să stea acolo cînd va veni la noi. NTR — 2Împăraţi 4:10

11 Elisei, întorcîndu-se la Sunem, s'a dus în odaia de sus și s'a culcat acolo. NTR — 2Împăraţi 4:11

12 El a zis slujitorului său Ghehazi: “Cheamă pe Sunamita aceasta!” Ghehazi a chemat -o, și ea a venit înaintea lui. NTR — 2Împăraţi 4:12

13 Și Elisei a zis lui Ghehazi: “Spune -i: ,Iată, pentru noi tu ți-ai făcut toată turburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oștirii?” Ea a răspuns: “Eu locuiesc liniștită în mijlocul poporului meu.” NTR — 2Împăraţi 4:13

14 Și el a zis: “Ce să fac pentru ea?” Ghehazi a răspuns: “Ea n'are fiu, și bărbatul ei este bătrîn.” NTR — 2Împăraţi 4:14

15 Și el a zis: “Cheamă -o!” Ghehazi a chemat -o, și ea a venit la ușă. NTR — 2Împăraţi 4:15

16 Elisei i -a zis: “La anul pe vremea aceasta, vei ținea în brațe un fiu.” Și ea a zis: “Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta! NTR — 2Împăraţi 4:16

17 Femeia a rămas însărcinată, și a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei. NTR — 2Împăraţi 4:17

18 Copilul s'a făcut mare. Și într'o zi cînd se dusese pela tatăl său la secerători, NTR — 2Împăraţi 4:18

19 a zis tatălui său: “Capul meu! Capul meu!” Tatăl a zis slujitorului său: “Du -l la mamă-sa!” NTR — 2Împăraţi 4:19

20 Slujitorul l -a luat și l -a dus la mamă-sa. Și copilul a stat pe genunchii mamei sale pînă la amează, și apoi a murit. NTR — 2Împăraţi 4:20

21 Ea s'a suit, l -a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis ușa după ea, și a ieșit. NTR — 2Împăraţi 4:21

22 A chemat pe bărbatul ei, și a zis: “Trimite-mi, te rog, un slujitor și o măgăriță; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, și apoi mă voi întoarce.” NTR — 2Împăraţi 4:22

23 Și el a zis: “Pentruce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.” Ea a răspuns: “Fii pe pace!” NTR — 2Împăraţi 4:23

24 Apoi a pus șaua pe măgăriță, și a zis slujitorului său: “Mînă, și pleacă, să nu oprești pe drum decît cînd ți-oi spune.” NTR — 2Împăraţi 4:24

25 Ea a plecat deci și s'a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut -o de departe și a zis slujitorului său Ghehazi: “Iată pe Sunamita aceea! NTR — 2Împăraţi 4:25

26 Acum, aleargă dar înaintea ei, și spune -i: ,Ești bine? Bărbatul tău și copilul sînt bine?` Ea a răspuns: “Bine.” NTR — 2Împăraţi 4:26

27 Și cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i -a îmbrățișat picioarele. Ghehazi s'a apropiat s'o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: “Lasă -o, căci este tare amărîtă, și Domnul mi -a ascuns lucrul acesta, și nu mi l -a făcut cunoscut.” NTR — 2Împăraţi 4:27

28 Atunci ea a zis: “Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N'am zis eu: “Nu mă amăgi?” NTR — 2Împăraţi 4:28

29 Și Elisei a zis lui Ghehazi: “Încinge-ți mijlocul, ia toiagul meu în mînă, și pleacă. Dacă vei întîlni pe cineva, să nu -l întrebi de sănătate; și dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu -i răspunzi. Să pui toiagul meu pe fața copilului.” NTR — 2Împăraţi 4:29

30 Mama copilului a zis: “Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.” Și el s'a sculat și a mers după ea. NTR — 2Împăraţi 4:30

31 Ghehazi le -o luase înainte, și pusese toiagul pe fața copilului; dar n'a dat nici glas, nici semn de simțire. S'a întors înaintea lui Elisei, i -a spus lucrul acesta, și a zis: “Copilul nu s'a trezit”. NTR — 2Împăraţi 4:31

32 Cînd a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui. NTR — 2Împăraţi 4:32

33 Elisei a intrat și a închis ușa după ei amîndoi, și s'a rugat Domnului. NTR — 2Împăraţi 4:33

34 S'a suit, și s'a culcat pe copil; și -a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mînile lui pe mînile lui, și s'a întins peste el. Și trupul copilului s'a încălzit. NTR — 2Împăraţi 4:34

35 Elisei a plecat, a mers încoace și încolo prin casă, apoi s'a suit iarăș și s'a întins peste copil. Și copilul a strănutat de șapte ori, și a deschis ochii. NTR — 2Împăraţi 4:35

36 Elisei a chemat pe Ghehazi, și a zis: “Cheamă pe Sunamita.” Ghehazi a chemat -o, și ea a venit la Elisei, care a zis: “Ia-ți fiul!” NTR — 2Împăraţi 4:36

37 Ea s'a dus și s'a aruncat la picioarele lui, și s'a închinat pînă la pamînt. Și și -a luat fiul, și a ieșit afară. NTR — 2Împăraţi 4:37

38 Elisei s'a întors la Ghilgal, și în țară bîntuia o foamete. Pe cînd fiii proorocilor ședeau înaintea lui, a zis slujitorului său: “Pune oala cea mare, și fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!” NTR — 2Împăraţi 4:38

39 Unul din ei a ieșit pe cîmp să culeagă verdețuri; a găsit viță sălbatică și a cules din ea curcubețe sălbatice, pînă și -a umplut haina. Cînd s'a întors, le -a tăiat în bucăți în oala cu ciorbă, căci nu le cunoștea. NTR — 2Împăraţi 4:39

40 Au dat oamenilor acelora să mănînce. Dar, cum au mîncat din ciorba aceea, au strigat: “Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!” Și n'au putut să mănînce. NTR — 2Împăraţi 4:40

41 Elisei a zis: “Luați făină.” A aruncat făină în oală, și a zis: “Dă oamenilor acestora să mănînce.” Și nu mai era nimic vătămător în oală. NTR — 2Împăraţi 4:41

42 A venit un om din Baal-Șalișa. A adus pîne din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu, și anume douăzeci de pîni de orz, și spice noi în sac. Elisei a zis: “Dă oamenilor acestora să mănînce.” NTR — 2Împăraţi 4:42

43 Slujitorul său a răspuns: “Cum pot să dau din ele la o sută de inși?” Dar Elisei a zis: “Dă oamenilor să mănînce; căci așa vorbește Domnul: ,Vor mînca, și va mai rămînea.” NTR — 2Împăraţi 4:43

44 Atunci le -a pus pînile înainte; și au mîncat și le -a mai și rămas, după cuvîntul Domnului. NTR — 2Împăraţi 4:44