1 Pe malurile rîurilor Babilonului, ședeam jos și plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion. NTR — Psalm 137:1
2 În sălciile din ținutul acela ne atîrnaserăm arfele. NTR — Psalm 137:2
3 Căci acolo, biruitorii noștri ne cereau cîntări, și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicînd: “Cîntați-ne cîteva din cîntările Sionului!” - NTR — Psalm 137:3
4 Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin? NTR — Psalm 137:4
5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei! NTR — Psalm 137:5
6 Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! NTR — Psalm 137:6
7 Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: “Radeți -l, radeți -l din temelii!” NTR — Psalm 137:7
8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! NTR — Psalm 137:8
9 Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, și -i va zdrobi de stîncă! NTR — Psalm 137:9