1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzește-mă de oamenii asupritori, NTR — Psalm 140:1
2 cari cugetă lucruri rele în inima lor, și sînt totdeauna gata să ațîțe războiul! NTR — Psalm 140:2
3 Ei își ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. - NTR — Psalm 140:3
4 Păzește-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Ferește-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare! NTR — Psalm 140:4
5 Niște îngîmfați îmi întind curse și lațuri, pun rețele dealungul drumului, și îmi întind capcane. -(Oprire). NTR — Psalm 140:5
6 Eu zic Domnului: “Tu ești Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele! NTR — Psalm 140:6
7 Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.” NTR — Psalm 140:7
8 Nu împlini, Doamne, dorințele celui rău, nu lăsa să -i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire). NTR — Psalm 140:8
9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor! NTR — Psalm 140:9
10 Cărbuni aprinși să cadă peste ei! În foc să fie aruncați, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale! NTR — Psalm 140:10
11 Omul cu limba mincinoasă nu se întărește pe pămînt, și pe omul asupritor, nenorocirea îl paște și -l duce la pierzanie. NTR — Psalm 140:11
12 Știu că Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiți. NTR — Psalm 140:12
13 Da, cei neprihăniți vor lăuda Numele Tău, oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta. NTR — Psalm 140:13