1 De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos, și să mergem spre cele desăvîrșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte, și a credinței în Dumnezeu, NTR — Evrei 6:1
2 învățătura despre botezuri, despre punerea mînilor, despre învierea morților și despre judecata vecinică. NTR — Evrei 6:2
3 Și vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu. NTR — Evrei 6:3
4 Căci cei ce au fost luminați odată, și au gustat darul ceresc, și s'au făcut părtași Duhului Sfînt, NTR — Evrei 6:4
5 și au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor- NTR — Evrei 6:5
6 și cari totuș au căzut, este cu neputință să fie înoiți iarăș, și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, și -L dau să fie batjocorit. NTR — Evrei 6:6
7 Cînd un pămînt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru cari este lucrat, capătă binecuvîntare dela Dumnezeu. NTR — Evrei 6:7
8 Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat, și sfîrșește prin a i se pune foc. NTR — Evrei 6:8
9 Măcar că vorbim astfel, prea iubiților, totuș dela voi așteptăm lucruri mai bune și cari însoțesc mîntuirea. NTR — Evrei 6:9
10 Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră și dragostea, pe care ați arătat -o pentru Numele Lui, voi, cari ați ajutorat și ajutorați pe sfinți. NTR — Evrei 6:10
11 Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeaș rîvnă, ca să păstreze pînă la sfîrșit o deplină nădejde, NTR — Evrei 6:11
12 așa încît să nu vă leneviți, ci să călcați pe urmele celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc făgăduințele. NTR — Evrei 6:12
13 Dumnezeu, cînd a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decît El, s'a jurat pe Sine însuș, NTR — Evrei 6:13
14 și a zis: “Cu adevărat te voi binecuvînta, și îți voi înmulți foarte mult sămînța.” NTR — Evrei 6:14
15 Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobîndit făgăduința. NTR — Evrei 6:15
16 Oamenii, ce -i drept, obicinuiesc să jure pe cineva mai mare; jurămîntul este o chezășie, care pune capăt orișicărei neînțelegeri dintre ei. NTR — Evrei 6:16
17 Deaceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărîrii Lui, a venit cu un jurămînt; NTR — Evrei 6:17
18 pentruca, prin două lucruri cari nu se pot schimba, și în cari este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte, NTR — Evrei 6:18
19 pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare și neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinlăuntrul Templului, NTR — Evrei 6:19
20 unde Isus a intrat pentru noi ca înainte mergător, cînd a fost făcut “Mare Preot în veac, după rînduiala lui Melhisedec”. NTR — Evrei 6:20