Nevoia de rugăciune în familie — Fiecare familie ar trebui să-și înalțe propriul altar de rugăciune, realizând că frica de Domnul este începutul înțelepciunii. Dacă există în lume oameni care au nevoie de tăria și de încurajarea pe care le oferă religia, acei oameni sunt cei răspunzători de educarea și instruirea copiilor. Ei nu-și pot face lucrarea într-un mod acceptabil înaintea lui Dumnezeu în timp ce exemplul lor de fiecare zi îi învață pe cei ce așteaptă călăuzirea lor că pot trăi fără Dumnezeu. Dacă ei își educă copiii să trăiască numai pentru viața aceasta, nu vor face nici o pregătire pentru veșnicie. Ei vor muri așa cum au trăit: fără Dumnezeu, iar părinții vor fi chemați să dea socoteală pentru pierderea sufletelor lor. Tați și mame, voi aveți nevoie să-L căutați pe Dumnezeu dimineața și seara la altarul familiar ca să puteți ști cum să-i învățați pe copiii voștri cu înțelepciune, cu blândețe și iubire. — (The Review and Herald, 27 iunie, 1899). ÎC 517.1
Închinarea în familie neglijată — Dacă a existat vreodată un timp în care fiecare cămin să fie o casă de rugăciune, acel timp este acum. Lipsa de credincioșie și de încredere predomină. Nelegiuirea abundă. Corupția curge prin curentul de viață al sufletului, iar răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu izbucnește în viață. Înrobite de păcat, puterile morale se află sub tirania lui Satana. Sufletul devine o jucărie pentru ispitele lui și dacă o mână puternică nu este întinsă ca să-l salveze, omul merge acolo unde îl conduce arhivrăjmașul. ÎC 517.2
Și totuși, în acest timp de primejdie înfricoșătoare, unii din cei ce mărturisesc a fi creștini nu practică închinarea în familie. Ei nu-L onorează pe Dumnezeu în cămin și nu-și învață copiii să-L iubească și să se teamă de El. Mulți s-au separat atât de mult de El încât se simt sub condamnare dacă se apropie de El. Ei nu pot să “se apropie cu deplină încredere de scaunul harului”, “să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli.” Evrei 4, 16; 1 Timotei 2, 8. Ei nu au o legătură vie cu Dumnezeu. Există o formă de evlavie fără putere. — (Testimonies for the Church 7:42). ÎC 517.3
Ideea că rugăciunea nu este esențială este unul din șiretlicurile cele mai reușite ale lui Satana în a distruge suflete. Rugăciunea înseamnă comuniune cu Dumnezeu — Izvorul înțelepciunii, Sursa de tărie, de pace și fericire. — (Ibid). ÎC 518.1
Tragedia unui cămin fără rugăciune — Nu știu nimic altceva ce poate să-mi provoace o așa de mare mâhnire ca un cămin fără rugăciune. Nu mă simt în siguranță într-o asemenea casă nici măcar pentru o singură noapte și dacă n-ar fi pentru speranța de a-i ajuta pe părinți să realizeze nevoia lor și trista lor neglijență, n-aș rămâne acolo. Copiii arată rezultatele acestei neglijențe căci frica Domnului nu este înaintea lor. — (The Signs of the Times, 7 august, 1884). ÎC 518.2
Rugăciunea formală nu este acceptabilă — În multe cazuri, închinarea de dimineață și de seară este puțin mai mult decât numai o formă, o repetare plictisitoare și monotonă a unor propoziții stabilite, în care spiritul de mulțumire sau simțul nevoii nu-și găsește exprimarea. Domnul nu acceptă un astfel de serviciu; El însă nu va disprețui cererea unei inimi smerite și a unui duh mâhnit. Adevărata rugăciune înseamnă a ne deschide inima Tatălui nostru ceresc, a ne recunoaște dependența de El în toate, a da expresie nevoilor noastre și a aduce omagiul iubirii noastre recunoscătoare. — (The Signs of the Times, 1 iulie, 1886). ÎC 518.3
Să existe familii ale rugăciunii — Ca și patriarhii din vechime, cei ce pretind că Îl iubesc pe Dumnezeu trebuie să ridice un altar Domnului oriunde își întind cortul.... Tații și mamele trebuie să-și înalțe adesea inima către Dumnezeu cu umilință, în rugăciuni fierbinți pentru ei și pentru copiii lor. Tatăl, ca preot al familiei, să pună pe altarul lui Dumnezeu jertfa de dimineață și de seară, iar soția și copiii să se unească în rugăciune și laudă. Domnul Isus va dori să rămână într-o astfel de casă. — (Patriarchs and Prophets, 144). ÎC 518.4
Membrii fiecărei familii să poarte în minte faptul că ei sunt strâns înrudiți cu cerul. Domnul are un interes deosebit în familiile copiilor Săi de aici de jos. Îngerii oferă fumul plăcut mirositor de tămâie pentru sfinții ce se roagă. Atunci rugăciunea să se înalțe spre cer în fiecare familie dimineața și la ora răcoroasă a apusului, prezentând lui Dumnezeu meritele Mântuitorului în dreptul nostru. Dimineața și seara universul ceresc ia notă de fiecare casă a rugăciunii. — (Manuscript 19, 1900). ÎC 519.1
Îngerii îi păzesc pe copiii închinați lui Dumnezeu — Înainte de a părăsi casa pentru a merge la lucru, toată familia trebuie adunată laolaltă. Tata, sau mama în absența tatălui, să se roage stăruitor ca Dumnezeu să-i păzească în timpul zilei. Veniți în umilință, cu o inimă plină de sensibilitate și realizând ispitele și pericolele din fața voastră și a copiilor voștri. Prin credință, legați-i de altar, implorând grija Domnului pentru ei. Îngerii slujitori îi vor proteja pe copiii predați lui Dumnezeu în felul acesta. — (Testimonies For The Church 1:397, 398). ÎC 519.2
Rugăciunea creează un gard în jurul copiilor — Dimineața, primele gânduri ale creștinului trebuie să se îndrepte spre Dumnezeu. Munca obișnuită și interesul propriu să fie puse pe plan secundar. Copiii trebuie învățați să respecte și să adore ora de rugăciune.... Este datoria părinților creștini a face o barieră în jurul copiilor lor, dimineața și seara, prin rugăciune stăruitoare și credință perseverentă. Ei trebuie să-i instruiască cu răbdare învățându-i mereu cu bunătate cum să trăiască pentru a fi plăcuți lui Dumnezeu. — (Ibid). ÎC 519.3
Să aveți ore fixate pentru închinare — În fiecare familie trebuie să existe un timp fixat pentru altarul de dimineață și de seară. Cât de potrivit este ca părinții să-și adune copiii în jurul lor, înainte ca masa de dimineață să fie servită, să-I mulțumească Tatălui ceresc pentru protecția Lui din timpul nopții și să-I ceară ajutorul, călăuzirea și protecția în timpul zilei! Cât de potrivit este, de asemenea, ca părinții și copiii să se mai adune odată înaintea Lui, când se lasă seara, ca să-i mulțumească pentru binecuvântările zilei care a trecut! — (Idem., 43). ÎC 520.1
Nu fiți conduși de împrejurări — Altarul familial nu trebuie guvernat de circumstanțe. Voi nu trebuie să vă rugați ocazional, iar dacă într-o zi aveți prea mult de lucru, să-l neglijați. Făcând astfel, îi determinați pe copiii voștri să privească rugăciunea ca neavând o importanță deosebită. Rugăciunea înseamnă foarte mult pentru copiii lui Dumnezeu și mulțumirile trebuie înălțate înaintea Lui dimineața și seara. Psalmistul spune: “Veniți să cântăm cu veselie Domnului și să strigăm de bucurie către Stânca mântuirii noastre. Să mergem înaintea Lui cu laude și să facem să răsune cântece înaintea Lui.” — (Manuscript 12, 1898). ÎC 520.2
Tați și mame, oricât de presantă ar fi ocupația voastră, nu neglijați să vă adunați familia în jurul altarului lui Dumnezeu. Cereți paza îngerilor sfinți în căminul vostru. Amintiți-vă că cei dragi ai voștri sunt expuși ispitelor. — (The Ministry of Healing, 393). ÎC 520.3
În efortul nostru de a-i face pe musafiri să se simtă confortabil și fericiți, să nu trecem cu vederea obligațiile noastre față de Dumnezeu. Ora de rugăciune nu trebuie neglijată pentru nici un motiv. Nu vă amuzați și povestiți până ce toți sunt prea epuizați pentru a se mai bucura de timpul de rugăciune. A face asta înseamnă a-I prezenta lui Dumnezeu o jertfă cu cusur. Seara devreme, când ne putem ruga fără grabă și logic, trebuie să prezentăm cererile noastre și să ne înălțăm vocile în laude voioase și pline de recunoștință. ÎC 520.4
Lăsați ca toți cei ce îi vizitează pe creștini să vadă că ora de rugăciune este cea mai scumpă, cea mai sacră și cea mai fericită oră a zilei. Aceste ore de rugăciune exercită o influență purificatoare și înălțătoare asupra tuturor celor ce participă. Ele aduc o pace și o odihnă reconfortante pentru spirit. — (Messages to Young People, 342.) ÎC 521.1
Copiii să respecte ora de închinare — Copiii voștri trebuie educați să fie buni, atenți cu alții, blânzi, ușor de înduplecat și mai presus de orice, să respecte lucrurile religioase și să simtă importanța cerințelor lui Dumnezeu. Ei trebuie învățați să respecte ora de rugăciune. Trebuie să li se ceară să se trezească dimineața astfel încât să fie prezenți la altarul familial. — (Testimonies for the Church 5:424). ÎC 521.2
Faceți timpul de închinare interesant — Tatăl, care este preotul familiei trebuie să conducă serviciul de închinare de dimineață și de seară. Nu există nici un motiv pentru care acesta să nu fie cel mai interesant și mai plăcut exercițiu al vieții de familie și Dumnezeu este dezonorat când acest serviciu este făcut sec și plictisitor. Altarul familial să fie scurt și plin de viață. Copiii, sau vreun alt membru al familiei să nu se teamă de el din cauză că este obositor și lipsit de interes. Atunci când se citește și se explică un capitol lung și se face o rugăciune lungă, aceste servicii prețioase devin monotone și e o adevărată ușurare când în sfârșit se termină. ÎC 521.3
Obiectivul special al capului de familie trebuie să fie de a face serviciul de închinare foarte interesant. Cu puțină gândire și pregătire atentă pentru momentul când venim în prezența lui Dumnezeu, altarul familial poate fi plăcut și plin de rezultate pe care numai veșnicia le va descoperi. Tatăl să aleagă o secțiune din Scripturi interesantă și ușor de înțeles. Câteva versete vor fi suficiente pentru a furniza o lecție ce poate fi studiată și practicată în timpul zilei. Pot fi puse întrebări și pot fi făcute câteva remarci interesante sau poate fi prezentată, scurt și la subiect, o întâmplare, ca exemplu. Pot fi cântate cel puțin câteva strofe dintr-o cântare vioaie, iar rugăciunea făcută trebuie să fie scurtă și la subiect. Cel ce conduce în rugăciune nu trebuie să se roage pentru orice, ci să-și exprime nevoia în cuvinte simple și să-L laude pe Dumnezeu cu recunoștință. — (The Signs of the Times, 7 august, 1884). ÎC 521.4
Trezirea și întărirea dragostei de studiu al Bibliei depinde mult de folosirea serviciului de închinare. Altarul de dimineață și de seară trebuie să constituie momentele cele mai plăcute și mai folositoare ale zilei. Să fie înțeles că în aceste momente nu trebuie să se strecoare gânduri neplăcute și rele, că părinții și copiii se adună să se întâlnească cu Isus și să invite în cămin prezența îngerilor sfinți. Serviciul să fie scurt și plin de viață, adaptat la ocazie și variat din când în când. Toți să se unească în cititul Bibliei, să învețe și să repete adesea legea lui Dumnezeu. Interesul copiilor va crește dacă uneori li se permite să aleagă ei textele. Întrebați-i în legătură cu ce s-a citit și lăsați-i să pună și ei întrebări. Menționați tot ce va servi la exemplificarea înțelesului celor citite. Lăsați-i și pe cei mici să se roage, dacă în felul acesta serviciul nu este făcut prea lung și ei să se unească în cântare chiar dacă este numai o singură strofă. — (Education, 186). ÎC 522.1
Rugați-vă clar și deslușit — Prin exemplul vostru, învățați-i pe copii să se roage cu o voce clară și distinctă. Învățați-i să-și ridice capul de pe scaun și să nu-și acopere niciodată față cu mâinile. Astfel ei pot să facă o rugăciune simplă, repetând în cor Tatăl nostru. — (Manuscript 12, 1898). ÎC 522.2
Puterea muzicii — Istoria cântecelor Bibliei este plină de sugestii privind folosirea muzicii și a cântărilor cât și beneficiile acestora. Muzica este adeseori pervertită servind scopuri rele și devine astfel una din cele mai fermecătoare puteri de ispitire. Dar, folosită corect, ea este un dar prețios al lui Dumnezeu, destinat să îndrepte gândurile la subiecte înalte și nobile, să inspire sufletul și să-l înalțe.... ÎC 523.1
Muzica este unul din cele mai eficiente mijloace de impresionare a inimii cu adevăr spiritual. Cât de adesea vreun suflet apăsat și gata să cadă în disperare își amintește de niște cuvinte ale lui Dumnezeu dintr-un cântec al copilăriei de mult uitat și ispitele își pierd puterea, viața primește o însemnătate și o țintă nouă, iar curajul și bucuria sunt împărtășite cu alții! ÎC 523.2
Niciodată nu trebuie pierdută din vedere valoarea cântecului ca mijloc de educație. În cămin să fie cântate cântări curate și plăcute și atunci vor fi mai puține cuvinte de critică și mai multe cuvinte voioase de speranță și bucurie. Să se cânte la școală, iar elevii vor fi atrași mai aproape de Hristos, de profesorii lor și unii de alții. ÎC 523.3
Ca parte a serviciului religios, cântarea este un act de închinare ca și rugăciunea. Dacă copilul este învățat să realizeze acest lucru, el se va gândi mai mult la însemnătatea cuvintelor ce le cântă și va fi mai susceptibil la puterea lor. — (Education, 167, 168). ÎC 523.4
Muzica instrumentală și vocală — Dimineața și seara uniți-vă cu copii voștri în închinarea la Dumnezeu, citind Cuvântul Lui și cântându-i laude. Învățați-i să repete legea lui Dumnezeu. Cu privire la porunci, israeliții erau instruiți: “Să le întipărești în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula.” De aceea Moise a îndrumat pe israeliți să pună cuvintele legii pe muzică. În timp ce copiii mai mari cântau la instrumente, cei mai mici mărșăluiau cântând în cor cântecul poruncilor lui Dumnezeu. În anii de mai târziu ei au păstrat în memorie cuvintele legii învățate în copilărie. ÎC 523.5
Dacă era esențial pentru Moise să pună poruncile lui Dumnezeu într-un cântec sacru, așa încât în timp ce mărșăluiau prin pustiu, copiii puteau învăța să cânte legea, verset cu verset, cât de esențial este în acest timp să-i învățăm pe copiii noștri Cuvântul lui Dumnezeu! Să venim în ajutorul Domnului instruindu-ne copiii să păzească poruncile la literă. Să facem tot ce ne stă în putere pentru a avea muzică în familiile noastre ca Dumnezeu să poată veni la noi. — (Evangelism, 499, 500). ÎC 524.1
Serviciu de închinare special în Sabat — Lăsați-i pe copii să ia parte la altarul familial {în Sabat}. Să-și aducă toți Bibliile și fiecare să citească unul sau două versete. Să fie cântat apoi vreun imn cunoscut, urmat de rugăciune. Domnul Hristos ne-a dat un model de rugăciune. Rugăciunea Tatăl nostru nu a fost destinată să fie repetată doar ca o formă, ci ea este un exemplu a felului în care ar trebui să fie rugăciunile noastre: simple, stăruitoare și cuprinzătoare. Într-o cerere simplă, spuneți-i Domnului nevoile voastre și exprimați-vă recunoștința față de harul Său. În felul acesta Îl invitați pe Isus ca oaspete binevenit în căminul și în inima voastră. Rugăciunile lungi cu privire la subiecte îndepărtate nu își au locul la altarul familiar. Ele fac din ora de rugăciune o plictiseală, când ea ar trebui privită ca un privilegiu și o binecuvântare. Faceți serviciul de închinare plin de interes și bucurie. — (Testimonies for the Church 6:357, 358). ÎC 524.2
Mai multă rugăciune înseamnă mai puțină pedeapsă — Noi trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu mai mult decât o facem. Există mare putere și binecuvântare în rugăciunea împreună în familiile noastre, cu și pentru copiii noștri. Când copiii mei făceau ceva rău, iar eu le vorbeam cu bunătate și mă rugam cu ei, nu găseam necesar să-i pedepsesc după aceea. Inimile sensibile li se topeau în fața Duhului Sfânt care venea ca răspuns la rugăciune. — (Manuscript 47, 1908). ÎC 525.1
Foloasele rugăciunii individuale — În timpul rugăciunii personale, Domnul Isus, în viața lui pe pământ, a primit înțelepciune și putere. Tinerii să urmeze exemplul Lui, găsind un timp liniștit în zori și în apus pentru comuniune cu Tatăl lor din cer. În timpul zilei, să-și înalțe inima către Dumnezeu. La fiecare pas pe calea noastră, El spune: “Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău care te iau de mâna dreaptă; ... nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!” Isaia 41, 13. Dacă ar putea învăța copiii noștri aceste lecții în dimineața vieții lor, ce prospețime și ce putere, ce bucurie și ce plăcere ar fi adusă în viața lor! — (Education, 259). ÎC 525.2
Porțile cerului sunt deschise oricărei mame — Când Domnul Hristos S-a plecat pe țărmul Iordanului, după botezul Lui și S-a rugat pentru omenire, cerurile erau deschise și Duhul lui Dumnezeu, ca un porumbel de aur strălucitor, a înconjurat făptura Mântuitorului, iar o voce din cer a spus: “Acesta este Fiul Meu prea iubit în care Îmi găsesc plăcerea.” ÎC 525.3
Ce semnificație are aceasta pentru voi? Ea spune că cerul este deschis la rugăciunile voastre. Spune că voi sunteți primiți în Cel prea iubit. Porțile sunt deschise pentru fiecare mamă care vrea să-și depună povara la picioarele Mântuitorului. Spune că Domnul Hristos a cuprins omenirea cu brațul Său omenesc, iar cu brațul Lui divin a prins tronul Celui infinit, l-a unit pe om cu Dumnezeu și a unit pământul cu cerul. — (The Signs of the Times, 22 iulie, 1889). ÎC 525.4
Rugăciunile mamelor creștine nu sunt desconsiderate de Tatăl tuturor care L-a trimis pe Fiul Său pe pământ ca să răscumpere un popor pentru Sine. El nu va respinge cererile voastre și nu vă va lăsa, pe voi și pe ai voștri, în seama nenorocirilor lui Satana în marea zi a conflictului final. Voi trebuie să lucrați cu simplitate și credincioșie, iar Dumnezeu va întări lucrarea mâinilor voastre. — (The Review and Herald, 23 aprilie, 1889). ÎC 526.1