Prin Domnul Hristos, omului îi sunt oferite atât împăcarea, cât și înnoirea. Prăpastia făcută de păcat a fost acoperită de crucea de pe Golgota. Domnul Isus a plătit o răscumpărare deplină, în virtutea căreia cel păcătos este iertat, iar dreptatea Legii este păstrată. Toți cei care cred că Domnul Hristos este jertfa ispășitoare pot să vină și să primească iertarea păcatelor lor, deoarece prin meritele lui Hristos a fost deschisă o cale de comunicare între Dumnezeu și om. Dumnezeu mă poate primi în calitate de copil al Său, iar eu pot să mă adresez Lui ca unui Părinte iubitor și să mă bucur în El. CF 93.2
Speranțele noastre cu privire la cer trebuie să se întemeieze doar pe Domnul Hristos, pentru că El este înlocuitorul și Garantul nostru. Noi am călcat Legea iui Dumnezeu și nici un om nu poate fi îndreptățit prin faptele Legii. Cele mai bune eforturi pe care le poate face un om prin propria putere sunt fără valoare în ce privește îndeplinirea cerințelor Legii drepte și sfinte pe care a călcat-o, dar, prin credința în Hristos, el poate cere neprihănirea Fiului lui Dumnezeu ca fiind întru totul suficientă. Domnul Hristos a împlinit cerințele Legii în natura Sa omenească. El a purtat blestemul Legii în locul celui păcătos, a făcut ispășire pentru el, “pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică”. Adevărata credință își însușește neprihănirea lui Hristos, cel păcătos este făcut biruitor împreună cu Domnul Hristos și, astfel, divinul și omenescul se unesc. CF 93.3
Acela care se străduiește să ajungă la cer prin propriile fapte de respectare a Legii încearcă o imposibilitate. Omul nu poate fi mântuit fără ascultare, dar faptele lui nu vin de la el, ci Domnul Hristos este Cel care trebuie să îndeplinească în El și voința, și înfăptuirea, după buna Sa plăcere. Dacă un om ar putea să se mântuiască singur, prin propriile fapte, probabil că ar avea ceva în el însuși de care să se bucure. Efortul pe care îl face omul prin propria putere pentru a obține mântuirea este reprezentat de jertfa lui Cain. Tot ce poate face omul fără Domnul Hristos este întinat de egoism și de păcat, dar faptele îndeplinite prin credință sunt bine primite de Dumnezeu. Când ne străduim să obținem cerul prin meritele Domnului Hristos, sufletul nostru progresează. Dacă privim la Isus, “Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre”, putem înainta din putere în putere, din biruință în biruință, deoarece harul lui Dumnezeu a realizat prin Hristos mântuirea noastră deplină. CF 94.1