În multe situații, banii care ar trebui consacrați lucrării misionare sunt direcționați în altă parte, din pricina ideilor greșite despre binefacere. Putem greși când le facem săracilor un dar care nu este o binecuvântare pentru ei, determinându-i să creadă că nu e nevoie să depună efort și să fie economi, întrucât ceilalți nu îi vor lăsa să sufere. Nu ar trebui să stimulăm indolența și nici să încurajăm obiceiul satisfacerii de sine, oferindu-le bani pentru satisfacerea unor capricii. Deși săracii, în adevăratul sens al cuvântului, nu trebuie neglijați, toți oamenii ar trebui să fie învățați pe cât posibil să se ajute singuri. SA 166.1
Salvarea sufletelor este obiectivul lucrării noastre. În acest scop a oferit Isus marea jertfă și tot în acest scop e nevoie de actele noastre de caritate. — Schițe din istoria misiunilor externe ale adventiștilor de ziua a șaptea, 293. SA 166.2