Cuvântul lui Dumnezeu ne învață că cel care nu muncește nici nu mănâncă. Domnul nu vrea ca cel harnic să îi susțină pe cei care nu sunt sârguincioși. Pierderea vremii și lipsa efortului aduce sărăcie și lipsuri. Dacă aceste defecte nu sunt observate și corectate de cei care se complac în ele, tot ceea ce se face pentru ei este inutil, la fel cum ai pune o comoară într-o ladă găurită. Însă există o sărăcie ce nu poate fi evitată, iar noi trebuie să manifestăm bunătate și compasiune față de cei defavorizați. — The Review and Herald, 3 ianuarie, 1899. SA 122.2