Fiecare faptă a vieții noastre îi afectează pe semenii noștri spre bine sau spre rău. Influența noastră este pozitivă sau negativă; este resimțită, se acționează potrivit cu ea și este reprodusă, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cei din jurul nostru. Dacă, prin exemplul nostru, îi ajutăm pe semenii noștri în dezvoltarea principiilor bune, noi le dăm putere de a face bine. La rândul lor, ei exercită aceeași influență bună asupra altora și în acest fel sute și sute de oameni sunt afectați de influența noastră, pe care noi nu o conștientizăm. Dacă prin faptele noastre punem la lucru puterile îndreptate spre rău ale celor din preajma noastră, noi ne facem părtași de păcatul lor și vom da socoteală pentru binele pe care am fi putut să li-l facem și nu l-am făcut fiindcă nu am făcut din Dumnezeu tăria noastră, călăuza noastră, sfătuitorul nostru. — (Testimonies for the Church 2:133 (1868).) SS 421.1