Ioan 12
1 Cu șase zile înainte de Paști, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort și pe care îl înviase din morți.
RCCV — Ioan 12:1
2 Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce ședeau la masă cu El.
RCCV — Ioan 12:2
3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei; și s-a umplut casa de mirosul mirului.
RCCV — Ioan 12:3
4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis:
RCCV — Ioan 12:4
5 „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?”
RCCV — Ioan 12:5
6 Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea.
RCCV — Ioan 12:6
7 Dar Isus a zis: „Las-o în pace; căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele.
RCCV — Ioan 12:7
8 Pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.”
RCCV — Ioan 12:8
9 O mare mulțime de iudei au aflat că Isus era în Betania; și au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care-l înviase din morți.
RCCV — Ioan 12:9
10 Preoții cei mai de seamă au hotărât să omoare și pe Lazăr,
RCCV — Ioan 12:10
11 căci din pricina lui mulți iudei plecau de la ei și credeau în Isus.
RCCV — Ioan 12:11
12 A doua zi, o gloată mare care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim,
RCCV — Ioan 12:12
13 a luat ramuri de finic și I-a ieșit în întâmpinare, strigând: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!”
RCCV — Ioan 12:13
14 Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, după cum este scris:
RCCV — Ioan 12:14
15 „Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgărițe.”
RCCV — Ioan 12:15
16 Ucenicii Lui n-au înțeles aceste lucruri de la început; dar, după ce a fost proslăvit Isus, și-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le împliniseră cu privire la El.
RCCV — Ioan 12:16
17 Toți cei ce fuseseră împreună cu Isus, când chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase din morți, mărturiseau despre El.
RCCV — Ioan 12:17
18 Și norodul I-a ieșit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta.
RCCV — Ioan 12:18
19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic: iată că lumea se duce după El!”
RCCV — Ioan 12:19
20 Niște greci, dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic,
RCCV — Ioan 12:20
21 s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.”
RCCV — Ioan 12:21
22 Filip s-a dus și a spus lui Andrei; apoi Andrei și Filip au spus lui Isus.
RCCV — Ioan 12:22
23 Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
RCCV — Ioan 12:23
24 Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.
RCCV — Ioan 12:24
25 Cine își iubește viața o va pierde; și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică.
RCCV — Ioan 12:25
26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.
RCCV — Ioan 12:26
27 Acum sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice?… Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!
RCCV — Ioan 12:27
28 Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!”
RCCV — Ioan 12:28
29 Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!”
RCCV — Ioan 12:29
30 Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi.
RCCV — Ioan 12:30
31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
RCCV — Ioan 12:31
32 Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toți oamenii.” –
RCCV — Ioan 12:32
33 Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. –
RCCV — Ioan 12:33
34 Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac; cum, dar, zici Tu că „Fiul omului trebuie să fie înălțat”? Cine este acest Fiu al omului?”
RCCV — Ioan 12:34
35 Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; cine umblă în întuneric nu știe unde merge.
RCCV — Ioan 12:35
36 Câtă vreme aveți Lumina printre voi, credeți în Lumină, ca să fiți fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a ascuns de ei.
RCCV — Ioan 12:36
37 Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
RCCV — Ioan 12:37
38 ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?”
RCCV — Ioan 12:38
39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
RCCV — Ioan 12:39
40 „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, și să-i vindec.”
RCCV — Ioan 12:40
41 Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El.
RCCV — Ioan 12:41
42 Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar, de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă.
RCCV — Ioan 12:42
43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.
RCCV — Ioan 12:43
44 Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.
RCCV — Ioan 12:44
45 Și cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
RCCV — Ioan 12:45
46 Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.
RCCV — Ioan 12:46
47 Dacă aude cineva cuvintele Mele, și nu le păzește, nu Eu îl judec; căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.
RCCV — Ioan 12:47
48 Pe cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi.
RCCV — Ioan 12:48
49 Căci Eu n-am vorbit de la Mine însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El însuși Mi-a poruncit ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc.
RCCV — Ioan 12:49
50 Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
RCCV — Ioan 12:50