Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Capitolul 10 - Încrederea

    Conducători de încredere. — Vedem nevoia de oameni zeloși, devotați, care să își asume lucrarea ce trebuie dusă mai departe în viitor. (...) Nu trebuie să privim nicio ființă umană ca fiind credibilă și demnă de încredere până când nu este evident că acea persoană se bazează pe adevărul cuvântului lui Dumnezeu.PC 17.1

    Unii care au fost conducători în lucrarea lui Dumnezeu caută acum să distrugă efectul lucrării pe care El a început-o în lume, aceea de a-Și educa poporul și de a-l pregăti pentru a trece testul puterilor ce vor săvârși minuni care să anuleze prețioasele lucrări ale credinței care, în ultimii șaizeci de ani, au fost date prin puterea Duhului Sfânt. — Scrisoarea 256, 1 august 1906 (fraților din lucrarea pastorală din Australia).PC 17.2

    Lucrarea suferă. — Atunci când slăbești încrederea poporului lui Dumnezeu în conducătorii săi, slăbești cauza lui Dumnezeu. Mințile oamenilor sunt lăsate în nesiguranță. Ei nu se mai pot baza pe nimic. Nu mă pot angaja în lucrarea prin care sunt scoase în evidență slăbiciunea și greșelile poporului lui Dumnezeu. — Scrisoarea 13, 2 septembrie 1871, p. 5 (către James White).PC 17.3

    Oamenii și-au pierdut încrederea. — Cauza lui Dumnezeu a fost adusă în situația jenantă din prezent în urma lucrării pe baza unor principii greșite. Oamenii și-au pierdut încrederea în cei ce au frâiele lucrării. Și totuși auzim că vocea Conferinței este vocea lui Dumnezeu. De fiecare dată când am auzit asta, am crezut că este aproape o blasfemie. Vocea Conferinței trebuie să fie vocea lui Dumnezeu, dar nu este, pentru că unii din ea nu sunt oameni ai credinței și ai rugăciunii, nu sunt oameni cu principii înalte. Ei nu-L caută pe Dumnezeu din toată inima. Nu există o conștientizare a teribilei responsabilități puse asupra celor din această instituție pentru a modela și croi mințile după o asemănare divină. — Manuscrisul 37, aprilie 1901, p. 8 (discurs susținut de Ellen White în capela de la Review, cu privire la lucrarea din sudul țării).PC 17.4

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents