Chemarea la slujire

Tinerii competenți ar trebui încurajați să se facă pastori. — Este o nevoie urgentă de lucrători în câmpul Evangheliei. Este nevoie de tineri pentru această lucrare; Dumnezeu îi cheamă. Educația lor este de o importanță fundamentală în colegiile noastre și în niciun caz nu ar trebui să fie ignorată sau privită ca o chestiune secundară. Este complet greșit ca profesorii, sugerând alte profesii, să îi descurajeze pe tinerii care ar putea să slujească în mod competent ca pastori. Cei care le prezintă tinerilor impedimentele, pentru a-i împiedica să se pregătească pentru această lucrare, acționează împotriva planurilor lui Dumnezeu și vor trebui să dea socoteală pentru acțiunile lor. Există în mijlocul nostru multe persoane cu aptitudini peste medie. Dacă și-ar folosi capacitățile, ar trebui să avem douăzeci de pastori acolo unde, acum, avem doar unu. — 6T 135.LP 21.3

Chemarea de a predica este dovedită prin exemplu și lucrare. — Cei pe care Dumnezeu i-a chemat să lucreze ca pastori trebuie să dovedească, prin influența pe care o exercită, că sunt potriviți pentru chemarea sfântă pe care o au. Pavel scrie: „Fii o pildă pentru credincioși!” [1 Timotei 4:12]. În acest caz, ar putea pastorii tineri să fie scuzați pentru lipsa de seriozitate și pentru superficialitatea lor? Este oare de așteptat ca biserica să le asculte cuvintele și să le primească mărturia, când exemplul lor reprezintă în mod greșit caracterul lui Hristos și îi îndepărtează pe cei răscumpărați ai lui Dumnezeu de pe cărarea pe care ar trebui să umble? Ce putem crede despre bisericile care ascultă mărturia unor bărbați a căror rugăciune nu are putere, a căror consacrare nu este una arzătoare și care au rețineri în a lucra pentru ceilalți? Domnul a poruncit: „Fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră!” [1 Petru 1:15]. „Fii cu luare-aminte asupra ta însuți și asupra învățăturii pe care o dai altora; stăruiește în aceste lucruri, căci, dacă vei face așa, te vei mântui pe tine însuți și pe cei ce te ascultă!” [1 Timotei 4:16]. Dovada chemării pastorului de a predica Evanghelia se vede în exemplul și în lucrarea lui. — RH, 5 aprilie 1892.LP 21.4

În alegerea pastorilor, nu trebuie să ne bazăm doar pe judecata omenească. — Cei care sunt pe punctul de a intra în lucrarea sfântă de a-i învăța pe oameni adevărul Bibliei ar trebui să fie examinați cu atenție de către persoane credincioase, cu experiență. După ce au dobândit o oarecare experiență, mai este încă o lucrare de făcut în dreptul lor: ar trebui să fie prezentați înaintea Domnului în rugăciune serioasă, pentru ca El să arate prin Duhul Sfânt dacă îi acceptă. Apostolul zice: „Să nu-ți pui mâinile peste nimeni cu grabă!” [1 Timotei 5:22]. În zilele apostolilor, slujitorii lui Dumnezeu nu au îndrăznit să aibă încredere în propria judecată când era vorba de selectarea sau acceptarea unor bărbați care să își asume poziția solemnă și sfântă de portavoce a lui Dumnezeu. Ei îi selectau pe cei care, în viziunea lor, erau acceptabili și apoi îi așezau înaintea Domnului pentru a vedea dacă El îi acceptă să devină reprezentanți ai Săi. Nici acum nu ar trebui să se procedeze altfel. — 4T 406.LP 22.1