Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Solii alese 2

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Pe genunchi

    Când vă adunați pentru a vă închina lui Dumnezeu, nu uitați să vă aplecați pe genunchi înaintea Lui. Actul acesta să dovedească faptul că sufletul, trupul și spiritul vostru sunt supuse în întregime Duhului adevărului. Cine a cercetat cu atenție Cuvântul pentru exemple și îndrumări cu privire la subiectul acesta? În cine putem să ne încredem pentru a fi profesori în școlile noastre din America și din țările străine? Oare după ani de studiu, studenții se vor întoarce în țările lor cu idei pervertite despre respectul, onoarea și venerația care trebuie să-I fie aduse lui Dumnezeu și nu vor simți nicio obligație de a-i cinsti pe oamenii cu perii cărunți, oamenii cu experiență, slujitorii aleși ai lui Dumnezeu, care au fost angajați în lucrarea lui Dumnezeu pe aproape întregul parcurs al vieții lor? Îi sfătuiesc pe toți cei ce frecventează școlile din America sau din orice alt loc, să nu prindă spiritul lipsei de respect. Asigurați-vă că înțelegeți pentru voi înșivă de ce fel de educație aveți nevoie, ca să-i puteți educa și pe alții să își formeze un caracter potrivit, care va rezista încercării ce va fi adusă curând asupra tuturor celor care trăiesc pe pământ. Păstrați tovărășia celor mai serioși creștini. Nu alegeți îndrumători sau elevi pompoși, ci pe aceia care manifestă evlavia cea mai adâncă, pe aceia care au un duh de înțelepciune în lucrurile lui Dumnezeu.SA2 177.7

    Trăim vremuri periculoase. Adventiștii de ziua a șaptea se declară a fi poporul păzitor al poruncilor lui [315] Dumnezeu, dar pierd spiritul de devoțiune. Spiritul respectului față de Dumnezeu îi învață pe oameni cum să se apropie de Creatorul lor — cu sfințenie și venerație, prin credință, nu în ei înșiși, ci în Mijlocitorul lor. În felul acesta, omul este păstrat statornic, indiferent de circumstanțele în care este pus. Omul trebuie să vină pe genunchi, ca un supus al harului, ca unul care se roagă la piciorul tronului harului. Când primește zi de zi bunătățile din mâna lui Dumnezeu, el trebuie să cultive mereu recunoștință în inimă și să o exprime prin cuvinte de mulțumire și laudă pentru aceste favoruri nemeritate. Îngerii au vegheat pe calea lui pe parcursul întregii vieți și a fost eliberat din multe capcane pe care nu le-a văzut. El trebuie să recunoască în fiecare rugăciune serviciul pe care i l-a făcut Dumnezeu, datorită acestei ocrotiri și vegheri din partea ochilor care nu ațipesc și nici nu dorm niciodată.SA2 178.1

    Toți să se bazeze pe Dumnezeu în neajutorarea și nevoia lor zilnică. Ei trebuie să rămână umili, să vegheze și să se roage. Lauda și mulțumirea să se reverse cu recunoștință și dragoste sinceră față de Dumnezeu.SA2 178.2

    În adunarea celor drepți, ei trebuie să-L laude pe Dumnezeul cel Preaînalt. Toți cei care au un simț al legăturii vitale cu Dumnezeu trebuie să stea înaintea Domnului ca niște martori pentru El, exprimând dragostea, mila și bunătatea lui Dumnezeu. Cuvintele să fie sincere, simple, serioase, cuvinte care dovedesc înțelegere, inima să ardă de dragostea lui Dumnezeu, buzele să fie sfințite spre slava Sa, nu numai pentru a face cunoscute bunătățile lui Dumnezeu în adunarea sfinților, ci și pentru a fi martorii Săi în orice loc. Locuitorii pământului trebuie să știe că El este Dumnezeu, singurul Dumnezeu adevărat și viu.SA2 178.3

    Toți să știe bine cum să vină la Dumnezeu cu respect și temere sfântă și cu dragoste evlavioasă. Se manifestă o lipsă tot mai mare de respect pentru Creatorul nostru, o desconsiderare tot mai mare a măreției și a maiestății Sale. Totuși, Dumnezeu ne vorbește în aceste zile din urmă. Noi auzim vocea Lui în furtună și în tunete. Auzim despre calamitățile pe care le îngăduie El prin cutremure, inundații, elemente distrugătoare, care mătură totul în calea lor. Auzim despre vapoare care se scufundă în oceanul furtunos. [316] Dumnezeu le vorbește familiilor care au refuzat să-L recunoască, uneori în mijlocul vântului și al furtunii, alteori față către față, așa cum a vorbit cu Moise. De asemenea, El îi șoptește cuvinte de dragoste atât copilașului care se încrede, cât și bătrânului cu perii cărunți. Înțelepciunea pământească este înțelepciune când privește la cele nevăzute.SA2 178.4

    Când se aude vocea suavă care urmează după vântul puternic și furtuna ce mută stâncile din locul lor, toți să-și acopere fața, pentru că Dumnezeu este foarte aproape. Să se ascundă în Isus Hristos, pentru că El este locul lor de adăpost. Crăpătura din stâncă este acoperită de mâna Sa străpunsă, când căutătorul umil așteaptă pe genunchi, cu o atitudine smerită, să audă ce îi spune Domnul slujitorului Său. — Manuscrisul 84b, 1897SA2 178.5

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents