În fața noastră se află evenimente mari, iar noi dorim să le adresăm celor din poporul nostru apelul de a ieși din starea lor de indiferență și de a se pregăti. (...) Să nu renunțăm acum la încrederea noastră, ci să avem o asigurare deplină, mai puternică decât oricând înainte. Domnul ne-a ajutat până acum și ne va ajuta până la sfârșit. Noi vom privi la stâlpii monumentali, la semnele de amintire ale lucrărilor pe care le-a făcut Domnul pentru noi, pentru a ne mângâia și a ne scăpa din mâna nimicitorului. (...)SA3 211.1

În conflictul care vine, nu putem să facem altceva decât să ne așteptăm la noi greutăți, dar putem să privim atât la trecut, cât și la ce urmează și să spunem: „Până aici, Domnul ne-a ajutat” (1 Samuel 7,12). „Și puterea ta să țină cât zilele tale!” (Deuteronomul 33,25). Încercarea nu va fi mai mare decât puterea care ne va fi dată pentru a o suporta. Prin urmare, să ne îndeplinim lucrarea oriunde suntem chemați, fără niciun cuvânt de nemulțumire, imaginându-ne că nu poate să vină nimic rău și că puterea va veni într-o măsură proporțională cu încercările. (...)SA3 211.2

Pacea noastră nu trebuie să fie tulburată de încercările anticipate, deoarece Dumnezeu nu va părăsi și nu va abandona niciun suflet care se încrede în El. Dumnezeu este mai mare decât temerile noastre. (...) SA3 211.3

Nu vă preocupați de necazul care va avea loc într-o criză viitoare. — Mulți își vor abate privirile de la îndatoririle prezente, de la mângâierea și [384] binecuvântările actuale și se vor preocupa de necazul care va avea loc într-o criză viitoare. Acest fapt va aduce un timp de necaz înainte de vreme, iar noi nu vom primi niciun har pentru o astfel de tulburare anticipată. (...) Când vor veni evenimentele dureroase ale conflictului viitor, noi vom fi învățat deja lecția încrederii sfinte, a credinței binecuvântate și ne vom pune mâinile în mâinile lui Hristos, ne vom așeza picioarele pe Stânca veacurilor și vom fi ocrotiți de furtună și nenorocire. Trebuie să ne încredem în Domnul nostru. Isus va fi un ajutor mereu prezent, în orice vreme de nevoie. — Scrisoarea 11a, 1884SA3 211.4

Voi întrebați cu privire la calea pe care ar trebui să o urmăm pentru a apăra drepturile celor din poporul nostru de a se închina în conformitate cu cerințele conștiinței lor. Aceasta a fost o frământare importantă a sufletului meu un timp și m-am întrebat dacă apărarea drepturilor noastre ar fi o negare a credinței și o dovadă că nu ne încredem pe deplin în Dumnezeu. Totuși îmi aduc aminte de multe lucruri pe care Dumnezeu mi le-a descoperit în trecut cu privire la lucruri de natură asemănătoare, când a avut loc recrutarea militară (în timpul Războiului Civil American) și alte lucruri. Pot să spun în temere de Domnul că este corect să folosim orice putere de care dispunem pentru a abate presiunile la care sunt supuși cei din poporul nostru. (...)SA3 211.5

Noi nu trebuie să-i provocăm pe cei ce au acceptat sabatul fals, o instituție a papalității, în locul Sabatului sfânt al lui Dumnezeu. Faptul că ei nu au argumente biblice în favoarea poziției lor îi face să fie mult mai furioși și mai hotărâți să înlocuiască argumentele care le lipsesc din Cuvântul lui Dumnezeu cu puterea lor de influență. Puterea persecuției merge pe urmele balaurului. Prin urmare, ar trebui să fim foarte atenți să nu stârnim nicio provocare. De asemenea, ca popor, noi ar trebui, pe cât posibil, să curățim tabăra de orice întinare morală și de orice păcate grave. (...)SA3 211.6

Nici toată politica din lume nu ne poate scuti de zguduirea îngrozitoare, iar toate eforturile făcute pentru a apela la autoritățile înalte nu ne vor elibera de biciul lui Dumnezeu, pur și simplu pentru că păcatul este îndrăgit. Dacă noi, ca popor, nu rămânem în credință și dacă nu susținem poruncile lui Dumnezeu nu numai prin cuvântări și scrieri, ci și prin respectarea fiecăreia dintre [385] ele, necălcând cu bună știință nici măcar o poruncă, atunci asupra noastră vor veni slăbiciunea și nimicirea. (...)SA3 212.1

Apelurile nu au nicio valoare fără lucrarea Duhului Sfânt. — Toate eforturile de a adresa apeluri către autoritățile cele mai înalte din țara noastră, oricât de stăruitoare, de puternice și de elocvente ar putea să fie pentru a pleda în favoarea noastră, nu vor aduce rezultatul pe care îl dorim, dacă Domnul nu va lucra prin Duhul Său Sfânt la inima acelora care pretind a crede adevărul. Noi putem să luptăm ca niște eroi care înoată împotriva curentului Niagarei, dar dacă Domnul nu este de partea noastră, vom da greș. Dumnezeu va fi onorat de poporul Său. Copiii Săi trebuie să fie curați, fără urmă de egoism, statornici și neclintiți, îndeplinind pe deplin și fără încetare lucrarea Domnului. (...)SA3 212.2

Legi care înalță sabatul fals. — Trebuie să fim pregătiți și să așteptăm îndrumările lui Dumnezeu. Popoarele vor fi foarte tulburate. Celor ce proclamă unicul standard al neprihănirii lui Dumnezeu, singurul test al caracterului, li se va retrage orice susținere. Toți cei care nu se vor supune decretului consiliilor naționale și nu vor respecta legile naționale care înalță sabatul instituit de omul fărădelegii pentru a desconsidera ziua sfântă a lui Dumnezeu vor simți nu numai puterea asupritoare a papalității, ci și a lumii protestante, a chipului fiarei. (...)SA3 212.3

Marele conflict care este atât de aproape îi va scoate din mijlocul nostru pe aceia care nu au fost rânduiți de Dumnezeu, iar El va avea slujitori curați, credincioși și sfințiți, pregătiți pentru ploaia târzie. (...)SA3 212.4

Slujitorii lui Satana vor fi însuflețiți pentru a lucra cu o putere de care nu ne-am dat seama până acum. Oare poporul lui Dumnezeu nu va fi luat în stăpânire de o putere nouă, din cer? — Scrisoarea 55, 1886SA3 212.5

În curând, vom fi nevoiți să luptăm cu autoritățile țării și avem toate motivele să ne temem că ideile false vor prelua conducerea. Le adresăm bisericilor noastre, în Numele Domnului, apelul de a vedea lupta aceasta în adevărata ei lumină. ^{85 Vezi Mărturii, vol. 5, p. 711-718, „Conflictul iminent” (1889). — Compilatorii} Este o luptă între creștinismul Vechiului și Noului Testament [386] și creștinismul tradițiilor omenești și al unor fabule corupte.SA3 212.6

Acest conflict trebuie să hotărască dacă Evanghelia curată va câștiga teren în țara noastră sau dacă papalitatea din veacurile trecute va primi mâna dreaptă a frăției întinsă de protestantism și dacă puterea aceasta va reuși să restrângă libertatea religioasă. (...) Solia trebuie să fie larg răspândită, pentru ca să o poată auzi și aceia care au fost influențați de papalitate fără să-și dea seama. Ei fraternizează cu papalitatea, prin compromisuri și prin concesii care îi surprind pe adepții papalității. (...)SA3 212.7

Copiii lui Dumnezeu din alte biserici. — În bisericile protestante se află mulți dintre copiii lui Dumnezeu și un mare număr dintre ei se află în bisericile catolice, iar aceștia sunt mai credincioși în respectarea luminii și fac tot ce pot mai bine din perspectiva cunoștinței lor, mai mult decât un mare număr dintre adventiștii păzitori ai Sabatului, care nu umblă în lumină. Domnul va face ca solia adevărului să fie proclamată, pentru ca protestanții să fie avertizați și conștientizați cu privire la adevărata stare a lucrurilor și să ia în considerare valoarea privilegiului libertății religioase de care s-au bucurat o vreme atât de îndelungată.SA3 212.8

Amendamentul cu privire la duminică în Statele Unite. — Țara aceasta a fost căminul celor asupriți, un martor pentru libertatea de conștiință și un mare centru al luminii Scripturii. Dumnezeu a trimis soli [A. T. Jones și alții] care au cercetat Biblia pentru a afla adevărul și care au studiat acțiunile celor ce își îndeplinesc partea în împlinirea profețiilor, făcând să se aplice amendamentul religios care anulează Legea lui Dumnezeu și, în felul acesta, îl ajută pe omul fărădelegii să ajungă la putere. Oare nu se va ridica nicio voce pentru a adresa o avertizare directă care să conștientizeze bisericile de pericolul în care se află? Oare vom lăsa noi lucrurile să meargă la întâmplare și îl vom lăsa pe Satana să câștige biruința, fără să protestăm? Doamne ferește! (...)SA3 212.9

Mulți care nu sunt din mijlocul nostru vor ieși în față. — Sunt multe suflete care vor ieși din mijlocul lumii, din biserici și chiar din Biserica Catolică, [387] iar zelul lor îl va depăși cu mult pe acela al celor ce au fost între noi și nu au proclamat adevărul până acum. Din acest motiv, lucrătorii din ceasul al unsprezecelea își vor primi răsplata. Ei vor vedea că vine lupta și vor suna din trâmbiță cu un ton clar. Când va veni criza, când va veni timpul nenorocirii, ei vor ieși în față, se vor înarma cu întreaga armură a lui Dumnezeu, vor înălța Legea Sa, vor adera la credința lui Isus și vor susține cauza libertății religioase pe care reformatorii au apărat-o cu multă trudă și pentru care și-au sacrificat viața. (...)SA3 213.1

Sabatul fals va fi motivul conflictului. — Este prezentat un sabat fals, în scopul de a fi impus prin lege, obligându-i pe oameni să respecte un sabat pe care Dumnezeu nu l-a poruncit. Persecutarea protestanților de către catolici, prin care religia lui Isus Hristos a fost aproape nimicită, va fi mai mult decât depășită când protestantismul și papalitatea se vor uni. (...)SA3 213.2

Țara noastră urmează să fie un câmp de luptă pe care se va da bătălia pentru libertatea religioasă, pentru libertatea de a-I aduce închinare lui Dumnezeu în conformitate cu îndemnurile conștiinței. Prin urmare, oare nu putem noi să observăm lucrarea vrăjmașului de a-i face pe oameni să rămână adormiți, când ar trebui să fie treji, pentru ca influența lor să nu fie neutră, ci cu totul și în întregime de partea Domnului? Vor striga oamenii „pace și liniște” acum, când o nimicire iminentă vine asupra lumii și când se va revărsa mânia lui Dumnezeu? — Manuscrisul 30, 1889SA3 213.3

INTRODUCERE

America poate să ajungă locul de desfășurare al pericolului celui mai mare