Datoriile școlii și altele

Toowoomba, Queensland

21 oct.1889

“Iubite frate Magan,

W.C. White, mi-a trimis o copie de pe răspunsul lui la scrisoarea ta. Cred că ți-a răspuns cu înțelepciune. Sunt tulburată când scriu despre prudența de care frații mei trebuie să dea dovadă în administrarea lucrării, și cu privire la aducerea de reforme. Căci ei își amestecă ideile cu lumina care a fost dată. Când vor înceta frații mei să mai dea de înțeles că îndrumările date sunt una ,iar învățăturile trase din ele, sunt alta ?MN 162.2

Plata datoriilor școlii din Batlle Greek de către Conferința Generală, s-a spus că este o greșeală. Conferința nu are fonduri cu care să facă acest lucru, iar trimiterea misionarilor în țări străine consumă ceea ce n-au primit. Acesta este jocul pe care Satana îl joacă pentru ca să distrugă lucrarea Lui Dumnezeu. Prin disprețuirea îndrumărilor pozitive date de Domnul în diferite ocazii, el a căutat să-și introducă metodele lui. Prin presupuneri omenești, oamenii au făcut ca îndrumarea dată de Dumnezeu să fie fără efect. Ei au interpretat cuvintele lămurite ale Domnului, ca să însemne ceva asemănător înțelepciunii omenești, și nu înțelegerii Lui Dumnezeu. Apoi au plecat drept înainte cu presupunerile și cu planurile lor.MN 162.3

A fost odată o lumină clară prin care cei care lucrează în școlile noastre, învățând Cuvântul lui Dumnezeu, explicând Scripturile, educând pe studenți în lucrurile Lui Dumnezeu, să fie susținuți din zecime. Această îndrumare a fost dată cu mult timp în urmă, iar de curând a fost repetată iar și iar. Doar cu câteva luni în urmă a fost definită clar. Vor folosi frații mei ceea ce le-a dat Domnul, așa cum este, sau se vor rătăci urmându-și planurile lor omenești, făcând și mai grea lucrarea celor care au fost mustrați de Domnul, atunci când le este greu să primească mustrarea?MN 162.4

A fost dată lumina cu privire la tratarea necinstită dată pe față în chestiunea drepturilor de autor. Această problemă s-ar fi putut regla în liniște fără să se facă mare publicitate greșelilor îndreptate. Dar s-a făcut multă publicitate acestei situații și aceasta a produs pretenții pentru drepturi de autor, fapt care s-a născut în întregime din egoism. Oamenii s-au prezentat cu pretenții folosind ocazia să-și însușească ce nu era al lor în realitate, în timp ce greșelile reale care ar fi trebuit îndreptate cu ani în urmă, au fost cu totul neglijate din cauza unui spirit de amărăciune și de prejudecată, de care autorii lor ar fi trebuit să se rușineze.MN 163.1

Când cei care fuseseră tratați rău și lipsiți de ceea ce li se cuvenea au fost sfătuiți să șteargă totul cu buretele, aceia care i-au sfătuit , ar fi trebuit să spună că vor face așa. Aceia trebuiau să spună că vor ierta răul provocat, lăsând problema în mâna Domnului. Nu cei din autoritate trebuiau să ia buretele și să șteargă cifrele. Mi s-a arătat că și aceasta a fost o încercare care a descoperit adevărata stare a inimilor.MN 163.2

Așa cum s-a spus și mai înainte, au fost inițiate acțiuni greșite cu privire la “Manualul Evangheliei”. Unii oameni egoiști, din poziții de răspundere, au pornit pe un drum în direcție greșită, iar Fr. Olsen le-a permis să urmeze pe acest drum. Astfel s-a făcut o lucrare care cerea să se facă o restituire. Această lucrare a jefuit câmpul sudic de mijloacele pe care Dumnezeu le destinase să meargă acolo; iar banii, atât capitalul cât și dobânda, trebuie să fie restituiți. Nici un cent pentru publicarea “Manualului Evangheliei” n-ar fi trebuit restituit. Acesta ar fi trebuit dat ca o donație. Iar celelalte cărți care vor fi pregătite pentru câmpul sudic, să fie publicate gratuit.MN 163.3

Au mai fost făcute în ascuns și alte fapte necinstite și strigătoare la cer. Oamenilor li s-au oprit drepturile. Unele din acestea n-au fost niciodată reparate. Oamenii au fost inspirați de sugestiile marelui vrăjmaș al sufletelor să întoarcă spatele sfaturilor lui Dumnezeu cu privire la intervențiile oamenilor. Dumnezeu declară lămurit: “Eu nu voi mai fi cu voi, dacă nu îndepărtați toate aceste nelegiuiri de la voi.”MN 163.4

La ultima Conferință Generală, a fost începută o lucrare pe care Dumnezeu o dorea să fie adusă la cunoștința tuturor bisericilor adventiste din America. Dar Satana s-a amestecat cu fiii lui Dumnezeu și lucrarea care ar fi trebuit să fie promovată de cei care erau conduși de Duhul lui Dumnezeu, nu a fost terminată. Așteptări mari n-au avut rezultatele așteptate. Influența care începuse să lucreze la Conferință era curată, dar vrășmașul s-a amestecat și a distrus lucrarea prin amăgirea pe care o pregătise. Credința multora murise din cauză că erau singuri. Trebuia să se facă o lucrare mare de curățire a templului și a curților lui, dar nu s-a făcut. Viața și puterea Lui Dumnezeu, nu se pot manifesta, până când nu se vede acea credință care lucrează din iubire și care curățește sufletul. Câtă vreme lucrarea a mers, ea a fost făcută cu seriozitate, cu căldură și cu zel adevărat. Și astfel a fost dată și binecuvântarea Lui Dumnezeu. Dar în ceea ce privește un număr mare, mai ales cei cu poziții de răspundere din instituțiile noastre, lucrarea Duhului Sfânt a fost înăbușită prin amăgirea vrășmașului. Au cules, ceea ce au semănat. Aceste lucruri ar mai trebui cercetate.MN 163.5

Cu privire la lucrarea școlii, Dumnezeu nu dorește ca ea să moară, ci să trăiască. Dar au fost luate măsuri directe împotriva unui “Așa zice Domnul!”. Datoriile activității școlare au fost mărite prin înălțarea clădirilor în locuri unde erau deja destule. Motivele invocate pentru înălțarea acestor clădiri nu au fost sănătoase. Banii folosiți în felul acesta ar fi trebuit investiți în clădiri de școli în localitățile noi, răspândind în felul acesta lumina și formând clase de studenți care altfel n-ar fi fost contactați. Cunoașterea adevărului ar fi fost extinsă în locuri unde nu sunt monumente care să spună ce este adevărul.MN 164.1

Dumnezeu ar fi dorit ca Cuvântul și Înțelepciunea Sa, să fie date pe față. Adevărul a fost acoperit cu molozul rătăcirii, ca să nu strălucească în curăția și strălucirea lui originală și să lumineze în întunericul din jur. Dumnezeu ar fi dorit ca îndrumările Sale să fie urmate la literă, astfel ca adevărul să fie scos din tovărășia rătăcirii. El caută toate talentele cu care a înzestrat pe oameni. El cheamă pe slujitorii Lui să primească de la Duhul Sfânt puterea Sa sfințitoare astfel ca lumina să lumineze în raze clare și distincte în mijlocul creșterii continue a întunericului moral, care devine negru ca un sac de păr peste lumea noastră.MN 164.2

Cu privire la datoriile Colegiului din Battle Greek, cred că W.C.White a scris cu înțelepciune. Ai privilegiul să prezinți acest caz bisericilor pe care să le rogi să ajute la reducerea datoriei. Apoi plănuiți metode prin care școala să se întrețină singură. Acest lucru s-ar fi putut realiza în anii trecuți prin majorarea taxelor școlare. Aici la Avondale, taxele au fost la început, prea mici, iar școala a avut greutăți.MN 164.3

Trebuie să ne mișcăm cu solemnitate și inteligență, sub sfințirea Duhului Sfânt. Dumnezeu nu a uitat pe poporul Său; dar poporul Lui n-a urmat lumina care i-a fost dată. Dacă ar fi ascultat de îndrumările Sale, s-ar fi văzut urmarea sigură a ascultării; căci uneltele cerești ar fi conlucrat cu instrumentele omenești.MN 164.4

Lucrarea s-ar fi extins și s-ar fi lărgit iar Dumnezeu ar fi fost proslăvit. Poporul nostru doarme chiar la hotarele lumii veșnice. În casele noastre de editură creșterea costului cărților consumă mulți bani, care ar fi trebuit folosiți să producă și să răspândească îndemnări solide, să se înmulțească mijloacele pentru răspândirea adevărului în locuri unde acum nu sunt monumente ale adevărului Său.MN 164.5

Ellen G. White