Nevoia de o umblare strânsă cu Dumnezeu

Sunnyside, Coorambong, N.S.W

11 aug.1898

” Lucrarea care stă înaintea ispravnicilor Lui Dumnezeu, cere credință, curaj și optimism. Trebuie să trecem prin pericole morale și singura noastră speranță este în Hristos. El nu va lăsa neajutorat pe nici unul dintre lucrătorii Săi. Este nevoie ca fiecare suflet să adune putere și experiență spirituală. Domnul va lucra pentru poporul Său, atunci când va răspunde rugăciunii lui Hristos.MN 211.2

Prin lipsa de credință și de respect, pe care le dăm pe față, unii față de alții, este adusă o mare dezonoare Lui Dumnezeu. Trebuie să fie cultivată asemănarea cu Hristos. Dumnezeu nu poate folosi, spre slava Numelui Său, pe aceia care sunt mulțumiți de sine. Trebuie să înaintăm, dar aceasta trebuie făcută cu multă considerație. Lucrarea Lui Dumnezeu nu trebuie să poarte nedesăvârșirile omului. Trebuie să ne mișcăm sănătos și cu putere, făcând o lucrare care nu va trebui să fie desfăcută din cauza unor cusături greșite. În această lucrare, Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să fie considerat ca o călăuză sigură și profitabilă. S-ar putea ca sărăcia să încetinească lucrarea, pentru că noi susținem adevărul simplu al lui Dumnezeu; dar trebuie să se dea pe față o adeziune categorică față de adevăr. S-ar putea să eliminați oameni, dar nici un fir al adevărului nu trebuie părăsit. Marele Învățător spunea: ” Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Adevărul, adevărul veșnic, trebuie crezut în viața de fiecare zi. Trebuie să ne atașăm cu strictețe la maximele pe care le-a dat Autorul Mântuirii noastre. Principiile vii sunt, ca frunzele din Pomul Vieții, pentru vindecarea vaiurilor omenești.MN 211.3

Într-un “Așa zice Domnul”, este o înțelepciune veșnică. Cu toate că acest Cuvânt al lui Dumnezeu este foarte puțin practicat, acesta este unicul remediu, pentru vindecarea relelor individuale și naționale. Omul nu poate îngenunchea pe străzi și în piețe ca să-și înalțe rugăciunile către Dumnezeu, dar nu uitați niciodată, că oriunde veți fi, este un Dumnezeu căruia îi puteți cere înțelepciune. Domnul spune lui Ioan: “Iată, că ți-am pus înainte o ușă deschisă, pe care nimeni nu o poate închide, pentru că ai puțină putere și ai păzit Cuvântul Meu, și nu ai lepădat Numele Meu.”MN 211.4

Enoh a umblat cu Dumnezeul cel nevăzut. În locurile cele mai aglomerate ale pământului, acest Însoțitor a fost cu el. Toți aceia care păstrează adevărul cu simplitate și dragoste, să păstreze lucrul acesta în minte. Oamenii care au cel mai mult de lucru, au cea mai mare nevoie să păstreze pe Dumnezeu înaintea lor. Când satana își pasează sugestiile asupra minții lui, ei se pot bucura de un “așa zice Domnul”, în ascunzișul tainic al Celui Preaînalt. Făgăduințele Sale, vor fi siguranța lor. În mijlocul confuziei și a aglomerației afacerilor, vor găsi un loc de liniște. Dacă își vor pune încrederea lor în Dumnezeu, El va fi locul lor de adăpost.MN 212.1

Luați pe Dumnezeu cu voi în orice loc. Ușa este deschisă pentru toți fii și fiicele Lui Dumnezeu. Domnul nu este departe de sufletul care- L caută. Motivul pentru care atât de mulți sunt lăsați singuri în locurile ispitei, este că nu pun pe Domnul înaintea lor. Tocmai în locurile unde se gândește mai puțin la Dumnezeu, acolo aveți nevoie să duceți cu voi lumina vieții. Dacă Dumnezeu este pierdut din vedere, dacă credința și comuniunea noastră cu El sunt întrerupte, sufletul se află în pericol clar. Integritatea nu va mai fi păstrată.MN 212.2

Domnul este ajutorul și apărarea noastră. Dumnezeu a luat măsuri ca nici un suflet care se încrede în El, să nu fie biruit de vrăjmaș. Hristos este cu atât mai mult lângă cei care cred în El, atunci când sunt obligați să se asocieze în vreun sens oarecare cu lumea, ca și atunci când se adună în Locașul Său, să I se închine. Gândiți-vă la aceste cuvinte: “Ai câteva nume în Sardes, care nu și-au mânjit hainele; ei vor umbla cu Mine, îmbrăcați în alb; căci sunt vrednici. Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe, și nu-i voi șterge numele din Cartea Vieții, ci îi voi mărturisi numele înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Săi.”MN 212.3

Aceste cuvinte sunt oferite pentru oameni atunci când sunt în legătură cu lumea , supuși ispitelor și influențelor care amăgesc și înșeală. Când lasă ca mintea lor să rămână în El, care este Soarele și scutul lor, întunecimea și ceața care-i înconjură, nu va lăsa nici o urmă sau pată pe veșmintele lor. Ei vor umbla cu Hristos. Ei se vor ruga, vor crede și vor lucra, ca să salveze suflete, care sunt gata să piară. Ei încearcă să rupă legăturile cu care satana i-a legat, și nu vor fi făcuți de rușine, dacă, prin credință vor face pe Hristos, Însoțitorul lor.MN 212.4

Ispite și amăgiri vor fi aduse, fără întrerupere de marele amăgitor , ca să strice lucrarea uneltei omenești, dar dacă se încrede în Dumnezeu, dacă este umil, blând și smerit cu inima, păstrându-se pe calea Domnului, Cerul se va bucura, căci va câștiga biruințe. Domnul zice: “Va umbla cu Mine, îmbrăcat în alb (veșminte nepătate), căci este vrednic.”MN 212.5

Dumnezeul lui Israel este unica speranță și refugiu pentru poporul Său. Poporul Lui Dumnezeu, care va face uz de Cuvântul Său, care va avea credință în făgăduințele Sale, își va vedea mântuirea. Deoarece se dă pe față, atât de puțină credință, este și o experiență superficială și lipsită de profunzime și de seriozitate. Este nevoie de dependență continuă de Dumnezeu, precum și de o credință permanentă și de o căldură serioasă de spirit. Tot cerul este interesat în aceia care au primit pe Hristos, în orice situație s-ar găsi în viață.MN 212.6

Unii care sunt socotiți printre fruntași în afaceri , vor lua poziția să asculte de adevăr. Ochiul lui Dumnezeu a fost îndreptat asupra acelora care au trăit după lumina pe care au avut-o, păstrându-și integritatea. Corneliu, bărbat cu o poziție înaltă, și-a păstrat experiența religioasă, urmând cu strictețe, lumina pe care o primise. Dumnezeu și-a îndreptat privirea asupra lui și a trimis pe îngerul Său, cu o solie pentru el. Solul ceresc a trecut pe lângă cei plini cu îndreptățire de sine, și a ajuns la Corneliu, pe care l-a chemat pe nume. Și el a zis: “Ce este, Doamne?” Și El i-a răspuns: “Rugăciunile și milosteniile tale, au ajuns înaintea Domnului.” Apoi i-a fost dată îndrumarea, cu privire la ce trebuia să facă, pentru a primi o cunoaștere mai completă. Astfel a cunoscut pe ucenicii lui Isus.MN 213.1

Raportul acesta este scris pentru binele deosebit al acelora care trăiesc în aceste zile de pe urmă. Mulți din cei care au avut o lumină mare, n-au apreciat-o și n-au îmbunătățit-o, așa cum a fost privilegiul lor să facă. Ei nu au pus în practică adevărul. Și din cauza aceasta Domnul va aduce pe cei care, au trăit lumina pe care au avut-o. Cei care au fost privilegiați cu ocazii să înțeleagă adevărul și care n-au ascultat de principiile Sale, vor fi aruncați de ispitele Satanei, să creadă că pot înainta singuri. Ei vor nega principiile adevărului în practică și vor aduce rușine asupra cauzei lui Dumnezeu. Hristos declară că pe aceștia îi va vărsa din gura Sa și-i va lăsa să-și urmeze propriul lor drum, ca să se îndepărteze de El. Cursul acțiunii lor îi scoate în evidență ca ispravnici necredincioși. Domnul va trimite solia Sa , acelora care au umblat în armonie cu lumina pe care au avut-o, și-i va recunoaște ca fiind credincioși adevărați, după măsura lui Dumnezeu. Acești oameni vor lua locul acelora care deși au avut lumină și cunoștințe, n-au umblat în calea Domnului, ci în închipuirea inimilor lor nesfințite.MN 213.2

Trăim acum în zilele din urmă când adevărul trebuie să fie rostit și când mustrarea și avertizarea trebuie date lumii, indiferent de urmări. Dacă unii se vor simți jigniți și se vor întoarce de la adevăr, trebuie să ținem minte că și în zilele lui Hristos au fost unii care au făcut la fel. Când cel mai Mare Învățător pe care lumea L-a cunoscut vreodată a spus adevărul, mulți din ucenicii Săi s-au supărat și n-au mai mers cu El.MN 213.3

Însă adevărul va câștiga biruința. Cei care vor păstra adevărul, indiferent de urmări, vor supăra pe unii ale căror inimi, nu sunt în armonie cu adevărul așa cum este în Isus. Aceștia cultivă teorii proprii care nu sunt adevăr. Adevărul nu se armonizează cu sentimentele lor, și decât să-și părăsească ideile, se depărtează de cei care ascultă de adevăr. Dar sunt bărbați care vor primi adevărul și aceștia vor ocupa locul rămas liber al acelora care s-au supărat și au părăsit adevărul.MN 213.4

Hristos spunea: “Ei au ieșit dintre noi, dar nu erau dintre noi. Oamenii cu principii creștine vor lua locul lor și vor deveni ispravnici credincioși și vrednici de încredere, care vor apăra Cuvântul lui Dumnezeu, în adevărata Lui însemnătate și în simplitatea lui. Domnul va lucra astfel încât cei îndepărtați se vor despărți de cei credincioși și sinceri. Aceia care asemenea lui Corneliu, se vor teme de Dumnezeu și-L vor proslăvi, le vor lua locul. Rândurile nu se vor slăbi. Cei hotărâți și sinceri, vor umple golurile, făcute de cei care s-au supărat și au apostaziat.MN 213.5

Prin lucrările minunate ale Lui Dumnezeu, Corneliu a fost condus să-și aducă viața sa energică și credincioasă în legătură cu ucenicii lui Hristos. La fel se va întâmpla și în zilele din urmă. Mulți vor prețui înțelepciunea lui Dumnezeu mai presus de orice câștig pământesc, și vor asculta de Cuvântul lui Dumnezeu, ca fiind standardul suprem. Ei vor fi conduși la o lumină mai mare. Ei vor ajunge la cunoștința adevărului și vor căuta să ducă această lumină a adevărului între cunoștințele lor care, ca și ei, sunt doritori după adevăr. În felul acesta devin purtători conștiincioși de lumină pentru lume. Constrânși ei înșiși, de dragostea lui Dumnezeu, ei vor constrânge pe alții și vor folosi toate ocaziile, să invite și să stăruie de alții să vină și să vadă lumina adevărului , iar ei la rândul lor, să dea tot ce pot, pentru înaintarea lucrării lui Dumnezeu.MN 214.1

Este de făcut o lucrare de ordin superior. O înțelegere clară a problemelor de afaceri, va califica bărbații care vor conduce treburile lucrării și a cauzei lui Dumnezeu, ca să le țină pe o temelie înaltă și sfântă. Lucrarea misionară în toate domeniile ei, are nevoie de bărbați înțelepți, grijulii și cu judecată, care au o pricepere și o experiență să lucreze în calitate de trezorieri - bărbați care se vor dovedi vrednici de încredere, în ducerea adevărului în fața oamenilor de pe marile căi de circulație, și care să aducă toate avantajele experienței lor, a sănătății principiilor lor, integritatea și corectitudinea lor intransigentă, în lucrarea la care sunt rânduiți. Acum este necesară o credință neprefăcută în toată plinătatea și lărgimea ei.”MN 214.2

(Semnat) Ellen G. White