Metode de lucru în câmpul sudic

Avondale, Melbourne, Victoria

20 noiembrie 1895

Frate A. O. Tait
Battle Creek, Michigan S.U.A.

Iubite frate,

În această dimineață am participat la o adunare unde am fost chemați câțiva pentru a trata unele probleme care ne-au fost prezentate printr-o scrisoare, în care să se solicite sfat și atenție. Cu privire la unele din aceste lucruri, pot vorbi deoarece în anumite ocazii și în diverse locuri mi-au fost prezentate multe lucruri cu privire la unele aspecte ale lucrării care cereau o mare precauție în vorbire, ca și în exprimarea gândurilor în scris. Sfatul dat fraților noștri din câmpul sudic a fost diferit. Aceasta ar aduce confuzie.MN 36.6

Când frații noștri citeau selecții din scrisori știam ce să le spunem deoarece această chestiune mi-a fost prezentată iar și iar cu privire la câmpul sudic. Nu m-am simțit până acum liberă să scriu despre această chestiune. Încerc să fac de data aceasta câteva declarații scurte, sperând ca în curând să am ocazia să vorbesc mai pe larg și mai lămurit. Lumina pe care mi-a dat-o Domnul în diferite timpuri a fost că în câmpul sudic unde o mare parte din populație este de culoare nu se poate lucra după aceleași metode din alte câmpuri. Ei sunt sensibili și acțiunile exterioare făcute în mod deschis sunt realizate cu o mare doză de dramatism și acestea sunt pentru ei mai mult decât evlavia și conținutul intern al religiei lor. Dacă oamenii de culoare din statele sudice vor fi educați să primească adevărul că ar trebui să lucreze duminica, ar fi pusă la bază o prejudecată irațională și nedreaptă. Judecătorii și juriile, avocații și cetățenii, vor lua hotărâri, dacă vor avea ocazia, care va produce multă suferință nu numai acelora pe care-i declară vinovați de călcarea legilor statului lor, ci toți oamenii de culoare de pretutindeni vor fi plasați sub supraveghere și tratați cu sălbăticie de către albi și care nu va fi altceva decât sclavie. Ei au fost tratați ca animalele, priviți nu cu mult mai sus decât animalele necuvântătoare, să facă ce le spuneau stăpânii. Acest tratament le-a degradat toate puterile și trebuie urmate alte metode de lucru care nu trebuie aplicate pentru ei decât acolo unde oamenii de culoare au avut avantaje mai mari pentru școlarizare și unde au învățat să citească.MN 37.1

Deoarece oamenii de culoare n-au fost învățați să citească și n-au fost elevați, religia lor a fost mai mult o practică a corpului decât evlavie lăuntrică. Lucrarea care se face cu ei nu trebuie să se asemene cu aceea care ar fi fost făcută cu oameni a căror religie nu se vede în afară. Dumnezeu privește această rasă sărmană neglijată și înjosită, cu multă milă. Tot ce se face având un caracter de a-i pune într-o poziție de împotrivire față de autorități ca unii care lucrează duminica, va provoca suferințe oamenilor de culoare și va tăia posibilitatea ca lucrătorii albi să meargă la ei; căci lucrătorii care intenționau să le facă bine vor fi acuzați că pornesc revolta.MN 37.2

Nu vrem să se vadă nimic de acest fel, căci știu urmarea. Spuneți-le că nu trebuie să provoace pe vecini lucrând duminica; că acest lucru nu-i vor opri de la păzirea Sabatului. Sabatul n-ar trebui prezentat până când nu vor cunoaște mai întâi principiul religiei lui Isus Hristos. Adevărul așa cum este în Isus trebuie prezentat puțin câte puțin, rând după rând și precept după precept. Vor fi aplicate pedepse fără milă și neiertătoare pentru orice încălcare a oamenilor de culoare. Iată un câmp neglijat unde lucrarea misionară medicală poate fi una dintre cele mai mari binecuvântări. Adevărul poate fi introdus pe această cale, dar ca un ABC, trebuie să fie prezentate primele principii ale creștinismului. Trebuie să fie înființate școli nu numai cu copii ci cu tați și mame care trebuie să învețe să citească. Învățarea adevărului implică mari răspunderi. Atunci este important ca în sud să se stabilească familii care ca lucrători misionari pot fi prin învățătură și prin exemple o putere vie. Nu trebuie multă predicare. Trebuie să se dea atenție redusă la ceea ce se face și la ceea ce ar trebui făcut. Căci aceasta va crea suspiciuni și gelozie în mintea oamenilor care împreună cu părinții și cu bunicii au fost stăpâni de sclavi. S-a făcut foarte puțin pentru cei din sud care se găsesc într-o decădere morală și care sunt priviți ca sclavi de populația albă cu toate că ei cred că s-au emancipat cu un preț teribil.MN 37.3

Trebuie să studiem situația cu mare grijă căci Domnul este cel care luminează. Dumnezeu a dat bărbaților capacități pe care să le folosească, dar se dă pe față prea puțină gândire profundă și prea puțină rugăciune stăruitoare ca Domnul să dea înțelepciune tot timpul și să se arate cum trebuie lucrate câmpurile dificile. Avem obligații față de Dumnezeu și dacă-L iubim suntem datori nu numai în domeniul ascultării de poruncile liderului nostru spiritual, ci să salvăm cât mai multe suflete ca să-i prezentăm ca soli ai lui Isus Hristos care și-a dat viața ca o jertfă vie pentru a-i răscumpăra și a face din ei slujitori liberi ai lui Isus Hristos. N-ar trebui rostit nici un cuvânt care ar trezi vrăjmășia și ura care dormitează a sclavilor, împotriva disciplinei și a ordinii și să le prezentăm nedreptatea care li s-a făcut.MN 38.1

Nimic nu se poate face la început făcând din Sabat o chestiune de primă importanță, iar dacă oamenii de culoare sunt educați pe vreo cale să lucreze duminica, se va răspunde cu opresiune nemiloasă și fără menajamente. Deja s-a scris cu privire la prigonirea păzitorilor Sabatului în statele sudice, iar cei care sunt mâniați pe legea lui Dumnezeu sunt și mai pregătiți să dea putere legilor omenești. Prejudecata și bigotismul lor religios îi vor conduce la orice faptă de violență crezând că în felul acesta fac un serviciu lui Dumnezeu; căci sunt într-o rătăcire gravă. Zelul sub masca teoriilor religioase false, este cel mai violent și mai fără milă. Sunt mulți care sunt provocați prin prezentările din revistele noastre, să facă exact ce fac statele vecine. Toate aceste lucruri le dau aparența că sfidează legea. În zilele lui Hristos, atunci când erau prigoniți într-o cetate, fugeau în alta. S-ar putea ca cei persecutați să ajungă în situația de a căuta refugiu în alt oraș sau în altă țară. Matei 1,22.23: “Și veți fi urâți de toți pentru numele Meu. Dar cine va răbda până la sfârșit, va fi mântuit. Iar atunci când vă vor prigoni în orașul acesta, fugiți în altul; căci adevărat vă spun că nu veți cutreiera cetățile lui Israel, până va veni Fiul Omului. Ucenicul nu este mai pe sus de stăpânul lui, și nici robul mai pe sus decât domnul lui”.MN 38.2

În prezent persecuția nu este generală, dar să vină doar un cuvânt la cei din sud, de natură să le trezească dispoziția iritabilă, și va suferi toată cauza adevărului, iar marele câmp misionar va fi închis. Toți trebuie avertizați. Această clasă oprimată să primească îndrumare, căci păzirea Sabatului nu necesită lucrarea în zi de duminică; dacă vor face astfel, toate forțele populației albe care sunt călcători ai Legii lui Dumnezeu vor fi instigate împotriva lor. Membrii bisericii, preoții și conducătorii se vor uni să organizeze societăți secrete care vor plănui lovirea, întemnițarea și distrugerea vieților oamenilor de culoare. Istoria se va repeta. Faceți toate eforturile în modul cel mai liniștit posibil, dar acestui popor nu trebuie să i se spună că păzirea duminicii este semnul fiarei până când nu va fi venit timpul. Dacă oamenii din sud acceptă asemenea idei în mintea lor cu privire la semnul fiarei, ei vor interpreta greșit și vor da sincer impresia cea mai falsă cu privire la aceste subiecte, și vor face lucruri ciudate. Deoarece mulți oameni nu pot citi , se vor găsi destul de mulți conducători care vor citi greșit Biblia și o vor face să dea mărturie mincinoasă. Mulți lucrează în direcția aceasta printre cei needucați și care nu au o cunoaștere a Scripturii. Și publicațiile noastre vor avea un caracter tendențios. Se vor citi în cărți lucruri care nu sunt, pentru a apăra lucrurile cele mai discutabile. Ușor poate fi provocată o excitare împotriva adventiștilor de ziua a șaptea. Metodele cele mai de succes trebuie să încurajeze familiile cu spirit misionar să se stabilească în statele sudice și să lucreze cu oamenii fără să facă zgomot.MN 38.3

În asemenea locuri cum sunt în câmpul sudic, ar trebui să se întemeieze sanatorii. Ar trebui ca aceia care cred adevărul, slujitori de culoare ai lui Dumnezeu, să fie pregătiți ca să îndeplinească lucrarea de misionari medicali sub supravegherea adventiștilor albi; căci această combinație va avea mult mai mare succes. Lucrătorii misionari medicali, în colaborare cu mai multe familii, să-și stabilească domiciliul în sud, și să nu creadă că Dumnezeu îi va condamna dacă lucrează duminica; căci Domnul înțelege că trebuie făcut orice efort care nu crează prejudecată pentru ca adevărul să-și găsească loc în sud. Cuvintele adevărului nu pot înainta cu publicitate mare, dar ar trebui întemeiate școli de către familiile care vin în Sud, și să se lucreze în școli nu cu un număr mare într-o școală, ci pe cât posibil în legătură cu cei care au lucrat deja în Sud. Accentuați mai ales dragostea lui Dumnezeu, neprihănirea lui Isus, prezentând adevărul în linii clare cu privire la evlavia personală. Se vor da pe față influențele rele ale albilor asupra negrilor așa cum s-a întâmplat și în trecut. Îngerii răi lucrează cu spiritul lor asupra oamenilor răi. Aceia care colaborează cu cei care lucrează în orice loc ca să înalțe pe Isus și să înalțe Legea lui Dumnezeu, vor descoperi în intențiile și în scopurile oamenilor că nu se luptă împotriva cărnii și sângelui ci împotriva domniilor, împotriva puterilor și împotriva stăpânirilor acestui veac și împotriva duhurilor răutății în locurile cerești. De aceea, luați toată armătura lui Dumnezeu ca să vă puteți împotrivi în ziua cea rea și să rămâneți în picioare după ce veți fi biruit totul. Fiți gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, având picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora luați scutul credinței cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu.”MN 39.1

(Nu v-aș sfătui ca acestea să fie publicate în revistele noastre, ci să le oferiți lucrătorilor sub formă de broșuri pe care să le păstreze pentru ei).MN 39.2

Ellen G White

(W.W. Prescott)MN 40.1