Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Mărturii Nepublicate

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Adevărata educație

    Educația așa cum este efectuată în școlile noastre de astăzi, este unilaterală și pentru motivul acesta este greșită. Ca oameni răscumpărați de Fiul lui Dumnezeu, suntem proprietatea Sa, și toți ar trebui să avem o educație în școala lui Hristos. Ar trebui aleși profesori înțelepți pentru școlile noastre. Profesorii au de a face cu mințile omenești și sunt răspunzători înaintea lui Hristos ca să fixeze în mințile acestora nevoia de a cunoaște pe Hristos ca Mântuitor personal. Dar nimeni nu poate educa cu adevărat proprietatea răscumpărată a lui Dumnezeu, dacă n-a învățat în școala lui Hristos cum să învețe.MN 66.3

    Trebuie să vă spun, după lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu, că mult timp și bani sunt cheltuiți de studenți ca să acumuleze o cunoștință care pentru ei este o neghină, deoarece nu-i face în stare să-i ajute pe semenii lor și să formeze caractere care să-i ajute să se unească cu sfinții și cu îngerii în școala de sus. În loc de o încărcare a minților tinere cu o mulțime de lucruri neplăcute și care în multe cazuri nu le este de nici un folos, trebuie să le fie dată o educație practică. Sunt cheltuiți timp și bani pentru a primi cunoștințe nefolositoare. Mintea ar trebui să fie învățată cu grijă și cu înțelepciune să se bazeze pe adevărul biblic. Scopul principal al educației trebuie să fie câștigarea de cunoștințe despre felul cum putem proslăvi pe Dumnezeu ai căruia suntem prin creațiune și prin mântuire.MN 66.4

    Pământul este întunecat, idolatru și corupt, dar în mijlocul întunecimii și al stricăciunii, strălucește lumina curată și divină a cuvântului lui Dumnezeu. Însă, cu toate că au cunoscut de mulți ani adevărul, cei cărora li s-a dat lumina, au înaintat foarte puțin. Al cui a fost planul acela de a produce acel fel de cărți care au prioritate în școlile noastre? Planul acesta a fost conceput în mare măsură de acei bărbați care nu au avut experiența lui Moise, Iosua, Daniel și a altor profeți și apostoli, care au suportat vederea Aceluia care este nevăzut. Când vedem pe Dumnezeu prin credință câștigăm o concepție cu privire la caracterul divin și la desăvârșirea cerului, dar ca să se introducă în școlile noastre cărți care sunt socotite etalon, este o ofensă adusă lui Dumnezeu. În acest veac, ca niciodată mai înainte, când cele două puteri ale Prințului cerului și ale prințului iadului sunt în luptă hotărâtă, tineretul nostru are nevoie de instruirea în principiile biblice. Asemenea ramurilor în Vița cea adevărată, Cuvântul lui Dumnezeu prezintă unitatea în diversitate. În El există o unitate tainică, desăvârșită și supraomenească. El conține înțelepciunea divină care este temelia oricărei educații adevărate, dar această carte a fost tratată cu indiferență.MN 66.5

    Acum, ca niciodată mai înainte trebuie să înțelegem știința cea adevărată a educației. Dacă nu înțelegem lucrul acesta, nu vom avea un loc în împărăția lui Dumnezeu. “Și viața veșnică este aceasta, să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu”. Dacă acesta este prețul cerului, să nu se facă adevărata educație după aceste direcții? Hristos trebuie să fie totul în noi. “Căci un Copil ni s-a născut și un Fiu ni s-a dat și domnia va fi pe umerii Lui. Îl vor numi Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii”. Ce temelie este pusă pentru credința acelora care vor trăi în toate veacurile! Când Hristos s-a înălțat la cer, El s-a înălțat ca Apărător al nostru. Totdeauna avem un Prieten la tribunalul ceresc și de acolo Hristos trimite pe reprezentantul Său la toate națiunile, neamurile, limbile și popoarele. Duhul Sfânt dă ungerea divină tuturor acelora care-l primesc pe Hristos.MN 67.1

    Acesta este marele subiect care stă la temelia oricărei educații adevărate și sfinte. Când acesta va fi subiectul tuturor conversațiilor noastre, de pe buzele noastre nu vor mai ieși nici vorbiri banale și fără rost. Sunt auzite lăudăroșii și glume proaste pentru că templul sufletului este nesfânt.MN 67.2

    Dumnezeu, Tatăl cel veșnic a dat pe singurul Său Fiu, ca toți care vin la El să aibă viață veșnică. Și în acest dar, El ne-a deschis un canal de bogății nestricăcioase. Acest subiect sfânt ar trebui să fie hrană pentru mințile noastre. Cu această pâine a vieții ar trebui să stingem foamea sufletului nostru. Dacă vom face lucrul acesta, nu vom mai flămânzi după excitantele lumești și după grandoarea lumii. Experiența noastră religioasă este de aceeași calitate ca și hrana pe care o dăm minții.MN 67.3

    Ungerea Duhului era asupra lui Hristos. “Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc vești bune celor nenorociți: El M-a trimes să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, și prinșilor de război izbăvirea; să vestesc un an de îndurare al Domnului, și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi pe toți cei întristați; să dau celor întristați din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenușă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiți “terebinți ai neprihănirii,” “un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui.” (Isaia 61,1-3)MN 67.4

    “Ei vor zidi iarăși vechile dărâmături, vor ridica iarăși năruirile din vechime, vor înnoi cetăți pustiite, rămase pustii din neam în neam. Străinii vor sta și vă vor paște turmele, și fiii străinului vor fi plugarii și vierii voștri. Dar voi vă veți numi preoți ai Domnului, și veți fi numiți slujitori ai Dumnezeului nostru, veți mânca bogățiile neamurilor, și vă veți făli cu fala lor. În locul ocării voastre, veți avea îndoită cinste; în locul rușinii, se vor veseli de partea lor, căci vor stăpâni îndoit în țara lor, și vor avea o bucurie veșnică. Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea și nelegiuirea; le voi da cu credincioșie răsplata lor, și voi încheia cu ei un legământ veșnic. Sămânța lor va fi cunoscută între neamuri, și urmașii lor printre popoare; toți cei ce-i vor vedea, vor cunoaște că sunt o sămânță binecuvântată de Domnul. ” “Mă bucur în Domnul, și sufletul Meu este plin de veselie în Dumnezeul Meu; căci M-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, M-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire împodobit cu o cunună împărătească, și ca o mireasă, împodobită cu sculele ei. Căci, după cum pământul face să răsară lăstarul lui, și după cum o grădină face să încolțească semănăturile ei, așa va face Domnul, Dumnezeu, să răsară mântuirea și lauda, în fața tuturor neamurilor.” (Isaia 41,4-11)MN 68.1

    Aceste cuvinte ale inspirației prezintă înaintea acelora care pretind a crede adevărul prezent, lucrarea care ar trebui acum făcută în domeniul educației. Această lucrare ar trebui să fie de același caracter ca și lucrarea lui Hristos. “Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu”. Hristos a lucrat într-un mod cu totul deosebit de acela al oricărui alt învățător.MN 68.2

    Adevărurile cuprinse în Scripturi sunt mari, înălțătoare, înnobilatoare. Dacă chipul pierdut al lui Dumnezeu trebuie restabilit în această lume, trebuie să fie cultivate aceste adevăruri. Ele au harul unei asemenea simplități încât nu pot să-și aibe originea în nici o minte omenească. Un semănător din lumea de sus a venit să semene sămânța în lume. Numai o fază mai înaltă a educației poate să pregătească pe studenți pentru o școală mai înaltă, unde Hristos și Dumnezeu vor fi învățători și unde de-a lungul veșniciei vom învăța cât mai bine să mărim și să proslăvim numele Său.MN 68.3

    Bărbații care nu sunt împovărați cu învățătura limbii grecești și latine, pot totuși avea un zel arzător să se pregătească în această viață pentru a primi viața veșnică, ca să intre în școala mai înaltă, luând cu ei rezultatul studiilor lor făcute în această lume. Când vor ajunge în școala cerească, educația lor va fi avansată exact în măsura în care în lumea aceasta au luptat să obțină cunoașterea lui Dumnezeu și a Mântuitorului lumii. Și exact în măsura înaintării pe care au realizat-o în căutarea lui Dumnezeu și a neprihănirii Lui, vor fi răsplătiți în viața viitoare, nemuritoare. Planul de mântuire nu este un studiu obișnuit. Dacă ar fi fost așa nu ar fi fost atâtea suflete necredincioase lui DumnezeuMN 68.4

    Începând cu căderea și cu evanghelia prezentată lui Adam și Eva în grădina Eden și traversând istoria profetică, Cuvântul lui Dumnezeu dezvăluie planul de mântuire, adunând dovezi proaspete și nenumărate, până când a venit împlinirea vremii și atunci Hristos Și-a făcut intrarea în lume. În Hristos a fost reprezentată Dumnezeirea. El a fost marele Instructor în filozofia divină. El a venit fără arătarea în afară, neavând o slavă exterioară, doar pentru a stimula admirația și neavând bogății pământești.MN 68.5

    Când Hristos a venit pe pământ, tradițiile care fuseseră transmise din generație în generație, precum și interpretarea omenească a Scripturilor, au ascuns de la oameni adevărul așa cum este în Isus. Adevărul a fost îngropat în molozul tradiției. Importanța spirituală a valorilor sacre fusese pierdută, căci în necredința lor oamenii au încuiat ușa comorii cerești. Întunericul acoperea pământul și un întuneric des era peste oameni. Adevărul privea din cer pe pământ, dar nicăieri nu se vedea amprenta divină. O beznă asemenea umbrei morții acoperea pământul.MN 69.1

    Dar Leul din seminția lui Iuda a biruit. El a rupt sigiliul care închisese cartea îndrumării divine. Lumii i s-a îngăduit să privească adevărul curat, nepătat. Însuși Adevărul s-a coborât să rostogolească întunericul și să acționeze împotriva rătăcirii. Un Învățător a fost trimis din cer cu lumina care avea să lumineze pe orice om care vine în lume. Au existat bărbați și femei care căutau cu sete după cunoștință, după cuvântul sigur al profeției, și când a venit, a fost ca o lumină care luminează într-un loc întunecos.MN 69.2

    Ca o coroană de aur, adevărul a fost încredințat națiunii iudeilor. Economia iudaică purtând semnul cerului a fost instituită de către marele învățător, Isus Hristos. În tipuri și umbre au fost descoperite adevăruri importante și taine care aveau nevoie de un interpret. Umbra arăta către realitate, și când Isus a venit în lumea noastră, a lăsat să strălucească lumina spirituală. Ascultați ceruri și minunează-te pământ! Îndrumătorul rânduit nu era altcineva decât unicul Fiu al lui Dumnezeu. Dumnezeu S-a descoperit în Hristos. El a explicat comorile adevărului. El a îndepărtat molozul care fusese depozitat asupra sabatului poruncii a patra, declarându-se Domn al sabatului. El care făcuse lumea și pe om, a făcut și sabatul și l-a dat omului să-l sfințească.MN 69.3

    “Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: “Să nu care cumva să nu țineți sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine și voi, și urmașii voștri, un semn după care se va cunoaște că Eu sunt Domnul, care vă sfințesc. Să țineți Sabatul, căci el va fi pentru voi ceva sfânt. Cine îl va călca, va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului său. Să lucrezi șase zile; dar a șaptea este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea. Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei și urmașii lor, ca un legământ necurmat. Aceasta va fi între Mine și copiii lui Israel un semn veșnic; căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, iar în ziua a șaptea S-a odihnit și a răsuflat.” (Exod 31,13-17)MN 69.4

    Standardul caracterului lui Dumnezeu este Legea Sa. Satana spusese: “voi doborî acest standard și voi așeza propriul meu standard”. Acest lucru a încercat și încă încearcă să-l facă, astfel ca standardul lui Dumnezeu să fie eclipsat sau privit printr-un geam întunecat. Iudeii nu l-au văzut și aceasta este cauza pentru care au răstignit pe Hristos. Lumea creștină nu-l vede și acesta este motivul pentru care refuză să recunoască Legea lui Dumnezeu. Făcând astfel devin răspunzători pentru păcatele care au distrus pe locuitorii lumii vechi prin potop, și care au adus foc și pucioasă asupra Sodomei și Gomorei, și care a distrus națiunea iudaică. Să calce aceia cărora Dumnezeu le-a dat ocazii minunate și o lumină mare, pe urmele acelora care au respins lumina, spre ruina lor? Să rămână aceia cărora Dumnezeu le-a încredințat un adevăr minunat la nivelul scăzut al învățăceilor din generația aceasta?MN 69.5

    (semnat) E.G.White,

    copiat în 8 iulie 1897

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents