Atitudinea rudelor

Rudele indulgente sunt o problemă — Fiți atenți cum lăsați conducerea copiilor voștri pe seama altora. Nimeni nu vă poate elibera de responsabilitatea încredințată vouă de Dumnezeu. Mulți copii au fost complet ruinați prin intervenția rudelor sau a prietenilor în guvernarea căminului. Mamele n-ar trebui să le permită niciodată surorilor sau mamelor lor să stânjenească înțeleapta conducere a copiilor lor. Mama se poate să fi primit cea mai bună educație de la mama ei, totuși, în nouă cazuri din zece, ca bunică, ea va răsfăța copiii fiicei ei prin indulgență și laude nesăbuite. Tot efortul răbdător al mamei poate fi distrus prin acest fel de tratament. Este proverbial că bunicii, de regulă, nu sunt potriviți să-și crească nepoții. Bărbații și femeile ar trebui să acorde părinților lor tot respectul și stima dar în problema conducerii propriilor copii, ei n-ar trebui să îngăduie nici o interferență, ci să țină frâul cârmuirii în mâinile lor. — (Pacific Health Journal, ianuarie, 1890.)ÎC 288.1

Când râd la lipsa de respect și la patimă — Oriunde merg, sunt îndurerată de neglijarea disciplinei și a restricției adecvate în cămin. Copiilor mici li se îngăduie să răspundă înapoi, să manifeste lipsă de respect și impertinență, folosind un limbaj ce n-ar trebui să-i fie permis nici unui copil să-l adreseze vreodată celor mai mari. Părinții care permit folosirea limbajului indecent sunt mai vinovați decât copiii lor. Impertinența n-ar trebui tolerată unui copil nici măcar o singură dată. Dar tați și mame, unchi, mătuși și bunici râd la manifestarea patimii în creatura mică de numai un an. Neascultarea sa copilărească și modul imperfect în care-și exprimă lipsa de respect sunt privite ca istețime. În felul acesta, obiceiurile rele sunt întărite, iar copilul crește pentru a fi obiectul neplăcerii tuturor celor din jur. — (The Signs of the Times, 9 februarie, 1882.)ÎC 288.2

Când descurajează corecția adecvată — Eu tremur în special pentru mame când le văd așa de oarbe și simțind atât de puțin responsabilitățile ce-i revin unei mame. Ele îl văd pe Satana lucrând în copilul încăpățânat în vârstă de numai câteva luni. Plin de patimă răzbunătoare, el pare să aibă stăpânire deplină. Dar s-ar putea să fie în casă, o bunică, o mătușă sau vreo altă rudă sau prieten care va căuta să-l facă pe părinte să creadă că ar fi o cruzime să corecteze acel copil; când, de fapt, tocmai contrariul este adevărat; și este cea mai mare cruzime a-i permite lui Satana să-l stăpânească pe copilul gingaș și lipsit de ajutor. Satana trebuie mustrat. Strânsoarea cu care îl ține pe copil trebuie sfărâmată. Dacă este necesară corecție, fiți credincioși și sinceri. Dragostea față de Dumnezeu, adevărata milă față de copil, va duce la îndeplinirea datoriei cu credincioșie. — (The Review and Herald, 14 aprilie, 1885.)ÎC 289.1

Complicațiile unui grup de familii — Nu este lucrul cel mai bun pentru copiii a două sau trei familii care sunt înrudite prin căsătorie, să locuiască la distanțe mici unele de altele. Influența nu este bună asupra părților. Lucrul ce-l privește pe unul, îi privește pe toți. Încurcăturile și necazurile pe care fiecare familie trebuie să le experimenteze într-o măsură mai mare sau mai mică și care, pe cât posibil, ar trebui restrânse în limitele cercului familiei, sunt extinse la rudele familiei și duse la adunările religioase. Există lucruri ce n-ar trebui să fie cunoscute de a treia persoană, oricât de prietenoasă și îndeaproape înrudită ar fi. Indivizii și familiile ar trebui să și le poarte. Dar relația strânsă și constantă a câtorva familii are tendința de a rupe demnitatea ce ar trebui să fie menținută în fiecare cămin. În îndeplinirea delicatei datorii de mustrare și povățuire există pericolul de a răni simțămintele dacă nu este făcută cu cea mai mare blândețe și băgare de seamă. Cele mai bune exemple de caracter sunt predispuse la erori și greșeli și ar trebui exersată mare grijă ca nu cumva să facem mare caz de lucruri mărunte.ÎC 289.2

Astfel de relație în familie și în biserică.... este foarte plăcută simțămintelor naturale dar, luând în considerație toate aspectele, ea nu este cea mai bună pentru dezvoltarea caracterelor creștine simetrice.... Toate părțile ar fi mult mai fericite să stea separate și să se viziteze ocazional, iar influența unuia asupra celuilalt ar fi de zece ori mai mare.ÎC 290.1

Deoarece aceste familii sunt unite prin căsătorie și se implică una în societatea celeilalte, fiecare este atent la greșelile și erorile celorlalți și simte că are datoria de a-i corecta; și pentru că aceste rude sunt cu adevărat scumpe una alteia, ele sunt întristate datorită lucrurilor mici ce nu le-ar observa la aceia care nu sunt atât de aproape înrudiți. Chinuri cumplite ale minții sunt îndurate deoarece apare simțământul că ei n-au fost tratați nepărtinitor și cu tot respectul meritat. Uneori apar mici gelozii și din țânțar se face armăsar. Aceste mici neînțelegeri și contradicții produc o mai mare suferință minții decât încercările ce vin din alte surse. — (Testimonies for the Church 3:55, 56.)ÎC 290.2