Pregătirea pentru a fi membru al bisericii

O educație bine echilibrată — Educația trebuie să fie dată așa cum a arătat Dumnezeu. Copiii să fie instruiți cu răbdare, atenție, sârguință și milă. Asupra tuturor părinților apasă obligația de a le da copiilor educație fizică, intelectuală și spirituală. Este esențial să păstrăm totdeauna înaintea copiilor cerințele lui Dumnezeu.ÎC 493.1

Educația fizică, dezvoltarea corpului, e mult mai ușor de predat decât educația spirituală.... ÎC 493.2

Cultura sufletului, care curăță și înalță gândurile și care parfumează cuvântul și fapta, cere mai mult efort stăruitor. Se cere răbdare ca să smulgi fiecare motivație rea din grădina inimii.ÎC 493.3

Educația spirituală nu trebuie în nici un caz neglijată. Să-i învățăm pe copiii noștri lecțiile frumoase din Cuvântul lui Dumnezeu ca prin acestea ei să-L poată cunoaște pe El. Ei să înțeleagă că nu trebuie să facă nimic ce nu este corect. Învățați-i să facă dreptate și judecată. Spuneți-le că nu le puteți permite să apuce o cale rea. În numele Domnului Isus Hristos prezentați-i lui Dumnezeu la tronul harului. Ei să știe că Isus trăiește ca să mijlocească pentru ei. Învățați-i să-și formeze caractere modelate după asemănarea divină. — (The Review and Herald, 15 septembrie, 1904).ÎC 493.4

Cunoașterea lui Dumnezeu și a lui Isus Hristos este esențială — Învățătura spirituală nu trebuie în nici un caz neglijată, căci “frica de Domnul este începutul înțelepciunii.”ÎC 493.5

Psalmii 111, 10. Educația este plasată de unii imediat după religie dar adevărata educație este religie. — (Counsels to Parents, Teachers, and Students, 108).

Definiți experiența religioasă practică — Părinții creștini trebuie să fie pregătiți să le dea copiilor lor instrucțiuni practice în experiența religioasă. Dumnezeu cere aceasta de la voi și dacă eșuați în a îndeplini această lucrare, vă neglijați datoria. Învățați-i pe copiii voștri cu privire la metodele de disciplină alese de Dumnezeu și cu privire la condițiile succesului în viața creștină. Învățați-i că nu-I pot servi lui Dumnezeu și, în același timp, mintea să le fie absorbită de prea multă grijă pentru aprovizionarea pentru această viață; dar nu-i lăsați să nutrească gândul că nu au nevoie să muncească și că-și pot petrece momentele libere trândăvind. Cuvântul lui Dumnezeu este clar cu privire la acest punct. — (Testimonies For The Church 5:42.)ÎC 494.1

Învățați-i cunoașterea de Dumnezeu — A-L cunoaște pe Dumnezeu înseamnă viață veșnică. Îi învățați acest lucru pe copiii voștri sau îi învățați să atingă standardele lumii? Vă pregătiți pentru căminul pe care Dumnezeu vi-l oferă?... Învățați copiii despre viața Mântuitorului, despre moartea și învierea Lui. Învățați-i să studieze Biblia.... Învățați-i să-și formeze caractere ce vor trăi de-a lungul veacurilor veșnice. Noi trebuie să ne rugăm așa cum n-am făcut-o niciodată mai înainte ca Dumnezeu să ne păzească și să ne binecuvânteze copiii. — (Manuscript 16, 1895).ÎC 494.2

Învățați-i pocăința și iertarea zilnică — Nu este esențial ca toți să fie în stare să specifice cu certitudine când le-au fost iertate păcatele. Lecția ce trebuie predată copiilor este aceea că greșelile și erorile lor trebuie aduse la Domnul Isus chiar în copilăria lor. Învățați-i să-I ceară iertare în fiecare zi pentru orice rău pe care l-au făcut, că El ascultă rugăciunea simplă a inimii pocăite și că-i va ierta și-i va primi tot așa cum îi primea pe copiii aduși la El când era pe pământ. — (Manuscript 5, 1896).ÎC 494.3

Predați-le doctrină sănătoasă — Cei care au văzut adevărul, i-au simțit importanța și au experimentat lucrurile lui Dumnezeu, trebuie să le predea copiilor lor doctrină sănătoasă. Ei trebuie să le facă cunoștință cu măreții stâlpi ai credinței noastre și cu motivele pentru care suntem Adventiști de Ziua a șaptea, pentru ce suntem chemați, așa cum erau copiii lui Israel să fim un popor deosebit, un neam sfânt, separat și distinct de toate celelalte popoare de pe fața pământului. Aceste lucruri trebuie să le fie explicate copiilor într-un limbaj simplu și ușor de înțeles, iar pe măsură ce ei cresc, lecțiile să fie adecvate capacității lor crescânde până ce temeliile adevărului au fost așezate în profunzime. — (Testimonies for the Church 5:330).ÎC 495.1

Instruiți-i des și scurt — Cei ce instruiesc copiii și tineretul trebuie să evite remarcile plictisitoare. Discuții scurte și exact la subiect vor avea o influență fericită. Dacă este mult de spus, spuneți pe scurt și adesea. Câteva remarci interesante, din când în când, vor fi mai folositoare decât toată învățătura dată odată. Discuțiile lungi obosesc mintea tineretului. Prea multă vorbă le va face greață de instrucțiunile spirituale tot așa cum mâncatul peste măsură împovărează stomacul și micșorează apetitul producând greață pentru mâncare. — (Gospel Workers, 208, 209).ÎC 495.2

Serile sunt momente prețioase — Căminul trebuie făcut o școală de instruire mai degrabă decât o corvoadă monotonă. Serile trebuie apreciate ca ocazii prețioase și dedicate educării copiilor în calea neprihănirii. — (Counsels on Sabbath School Work, 48).ÎC 495.3

Relatați făgăduințele lui Dumnezeu — Avem nevoie să-L recunoaștem pe Duhul Sfânt ca tălmăcitor al nostru. Acel Duh are plăcere să se adreseze copiilor și să le descopere comorile și frumusețile Cuvântului. Făgăduințele rostite de marele Învățător vor captiva simțurile și vor anima sufletul copilului cu o putere spirituală divină. În mintea receptivă va crește o cunoaștere a lucrurilor divine ce va fi ca o baricadă împotrivă ispitelor vrăjmașului. — (Counsels to Parents, Teachers, and Students, 172).ÎC 495.4

Faceți plăcută învățătura religioasă — Copiilor trebuie să le fie dată din primii ani învățătură religioasă. Ea nu trebuie dată într-un spirit ce condamnă, ci cu un spirit voios și fericit. Mamele să vegheze tot timpul ca nu cumva ispita să vină la copii într-o formă în care să nu fie recunoscută de ei. Părinții trebuie să-și păzească copiii cu instrucțiuni înțelepte și plăcute. Ca cei mai buni prieteni ai acestor neexperimentați, ei trebuie să-i ajute în lucrarea de a birui, deoarece a fi biruitori înseamnă totul pentru ei. Ei trebuie să ia în considerație faptul că iubiții lor copii care caută să facă binele, sunt membri mai tineri în familia Domnului și trebuie să simtă un interes viu în a-i ajuta să traseze cărări drepte pe drumul împărătesc al ascultării. Să-i învețe zi de zi, cu interes iubitor, ce înseamnă să fie copii ai lui Dumnezeu și să-și supună voința în ascultare de El. Învățați-i că ascultarea de Dumnezeu implică ascultare de părinții lor. Aceasta trebuie să fie o lucrare de fiecare zi și fiecare ceas. Părinți, vegheați, vegheați și rugați-vă și faceți-i pe copii partenerii voștri. — (Testimonies for the Church 6:93, 94).ÎC 496.1

Învățați lecții spirituale din datoriile casnice — Dumnezeu le-a dat părinților și profesorilor lucrarea de a-i educa pe copii în aceste domenii și din fiecare faptă a vieții lor ei pot fi învățați lecții spirituale. În timp ce-i antrenăm în obiceiuri de curățenie, trebuie să-i învățăm că Dumnezeu dorește ca ei să fie curați la inimă și la trup. Când mătură o încăpere, ei pot învăța cum Domnul curăță inima. Ei nu vor închide ușile și ferestrele și vor lăsa în cameră vreo substanță purificatoare, ci le vor deschide larg și cu efort stăruitor vor da afară tot praful. Tot la fel ferestrele impulsurilor și simțămintelor trebuie deschise spre cer, iar praful egoismului și al pământescului dat afară. Harul lui Dumnezeu trebuie să măture prin camerele minții și fiecare element al naturii trebuie să fie purificat și vitalizat de Duhul lui Dumnezeu. Dezordinea și neîngrijirea în datoriile zilnice vor duce la uitarea de Dumnezeu și la ținerea unei forme de evlavie în mărturisirea credinței, pierzând realitatea. Trebuie să veghem și să ne rugăm, altfel vom prinde umbra și vom pierde substanța.ÎC 496.2

O credință vie ar trebui să străbată, ca firele de aur, prin experiențele zilnice în îndeplinirea micilor datorii. — (Idem., 170, 171).ÎC 497.1

Educarea inimii comparată cu învățatul din cărți — Este corect pentru tineri să simtă că trebuie să atingă cea mai înaltă dezvoltare a puterilor lor intelectuale. Noi n-am vrea să fixăm restricții educației căreia Dumnezeu nu i-a pus nici o limită. Dar realizările noastre nu vor oferi nimic dacă nu sunt puse la lucru pentru slava lui Dumnezeu și pentru binele omenirii. Dacă cunoștințele noastre nu sunt o treaptă spre împlinirea celor mai înalte scopuri, nu au nici o valoare....ÎC 497.2

Educația inimii este de mai mare importanță decât educația câștigată din cărți. Este bine, chiar esențial să obținem o cunoaștere a lumii în care trăim, dar dacă lăsăm veșnicia la o parte din calculele noastre, vom suferi o cădere din care nu ne vom putea recupera niciodată. — (Idem., 311.)ÎC 497.3

Beneficii reciproce — Copiii noștri sunt proprietatea lui Dumnezeu; ei au fost cumpărați cu un preț. Acest gând ar trebui să fie cauza principală a muncii noastre pentru ei. Metodele cele mai cu succes în a le asigura mântuirea și a-i ține departe de calea ispitei sunt de a-i instrui în continuu din Cuvântul lui Dumnezeu. Iar pe măsură ce părinții devin elevi cu copiii lor, vor descoperi creșterea lor în cunoașterea adevărului ca fiind mai rapidă. Necredința va dispărea, credința și activitatea vor spori, asigurarea și încrederea se vor adânci pe măsură ce ei progresează în cunoașterea Domnului. — (The Review and Herald, 6 mai, 1909).ÎC 498.1

Cum pot fi părinții pietre de poticnire — Ce exemplu dați copiilor voștri? Ce ordine aveți acasă? Copiii voștri trebuie educați să fie buni, atenți cu alții, blânzi, ușor de înduplecat și, mai presus de orice, să respecte lucrurile religioase și să simtă importanța cerințelor lui Dumnezeu. — (Testimonies for the Church 5:424).ÎC 498.2

Băieții și fetele pot da pe față de timpuriu o evlavie profundă și simetrică dacă mijloacele pe care Dumnezeu le-a destinat pentru călăuzirea fiecărei familii sunt urmate în temere și în dragoste de El. Ei vor demonstra valoarea instruirii și disciplinei corecte. Dar impresia ce o fac asupra minții copiilor cuvintele învățătorului adevărului este adesea neutralizată de cuvintele și faptele părinților. Inima susceptibilă, totuși îndărătnică a copiilor este deseori impresionată de adevăr dar, de multe ori ispita vine la ei prin tata sau mama, iar ei cad pradă șiretlicurilor lui Satana. Când părinții nu cooperează, este aproape imposibil să așezi picioarele copiilor pe căi sigure. Sentimentele negative, exprimate de buzele părinților nechibzuiți, sunt piedica principală împotriva convertirii adevărate a copiilor. — (Manuscript 49, 1901).ÎC 498.3

Trăiți în armonie cu rugăciunile voastre — “Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea și vi se va da.” Când vă rugați, prezentați această făgăduință. Este privilegiul nostru să venim la El cu îndrăzneală sfântă. Pe măsură ce Îi cerem, cu sinceritate, să-și reverse lumina peste noi, El ne va auzi și ne va răspunde. Dar noi trebuie să trăim în armonie cu rugăciunile noastre. Ele nu ne sunt de nici un folos dacă umblăm contrar lor. Am văzut un tată care, adeseori, după citirea unui paragraf din Scripturi și după rugăciune, aproape imediat ce se ridica de pe genunchi, începea să-și certe copiii. Cum putea răspunde Dumnezeu rugăciunii pe care el a oferit-o? Iar dacă, după ce și-a certat copiii, un tată se roagă, beneficiază copiii de acea rugăciune? Nu; în afară de cazul că este o rugăciune de mărturisire înaintea lui Dumnezeu. — (Manuscript 114, 1903).ÎC 499.1

Când copiii sunt gata pentru botez — Nu le permiteți niciodată copiilor voștri să presupună că nu sunt copiii lui Dumnezeu până când nu sunt destul de mari ca să se boteze. Botezul nu-i face pe copii creștini nici nu-i convertește, ci este un semn exterior arătând că ei sunt sensibili la faptul că trebuie să fie copiii lui Dumnezeu, recunoscând că ei cred în Domnul Isus Hristos ca Mântuitor al lor și că vor trăi pentru El de-acum. — (Manuscript 5, 1896).ÎC 499.2

Părinții ai căror copii doresc să fie botezați au de făcut o dublă lucrare: să se examineze pe ei înșiși și să dea învățătură credincioasă copiilor lor. Botezul este o hotărâre foarte sacră și importantă și trebuie să existe o înțelegere aprofundată a însemnătății lui. El înseamnă pocăință pentru păcat și intrare într-o viață nouă în Hristos Isus. Nu trebuie să existe nici o grabă necuvenită în a-l primi. Dându-și consimțământul pentru botezul copiilor lor, părinții își iau cu sfințenie angajamentul de a fi ispravnici credincioși ai acestor copii și de a-i călăuzi în zidirea caracterelor lor. Ei își asumă obligația de a-i păzi cu interes deosebit pe acești miei ai turmei ca să nu dezonoreze credința pe care o mărturisesc....ÎC 499.3

Când a sosit cea mai fericită perioadă a vieții lor și ei Îl iubesc din inimă pe Domnul Isus și doresc să fie botezați, lucrați cu ei în mod credincios. Înainte de a primi botezul întrebați-i dacă primul lor scop în viață este să lucreze pentru Dumnezeu. Apoi spuneți-le cum să înceapă. Aceasta este prima lecție, care înseamnă atât de mult. Învățați-i cu simplitate cum să facă primul lor serviciu pentru Dumnezeu. Faceți lucrul cât mai ușor de înțeles, posibil. Explicați ce înseamnă să te predai Domnului și să faci exact ceea ce îndrumă Cuvântul Lui, sub sfatul părinților creștini. — (Testimonies for the Church 6:93, 94).ÎC 500.1

Datoria părinților după botez — După muncă credincioasă, dacă sunteți convinși că copiii voștri înțeleg însemnătatea convertirii și a botezului și sunt convertiți cu adevărat, lăsați-i să fie botezați. Dar, repet, înainte de toate, pregătiți-vă pe voi înșivă să lucrați ca păstori credincioși în îndrumarea picioarelor lor neexperimentate pe calea îngustă a ascultării. Dumnezeu trebuie să lucreze în părinți ca ei să le poată da copiilor un exemplu corect de iubire, de curtoazie, de umilință creștină și de predare totală lui Hristos. Dacă voi consimțiți la botezul copiilor voștri și apoi îi lăsați să facă ce aleg, insensibili la datoria deosebită de a-și păstra picioarele pe calea dreaptă, voi înșivă sunteți răspunzători dacă ei pierd credința, curajul și interesul în adevăr. — (Idem., 94, 95).ÎC 500.2

Dumnezeu vă cheamă pe voi să-i învățați să se pregătească pentru a fi membri ai familiei regale, copii ai Împăratului ceresc. Cooperați cu Dumnezeu, lucrând sârguincios pentru salvarea lor. Dacă greșesc, nu-i certați. Să nu-i ironizați niciodată că sunt botezați și totuși greșesc. Amintiți-vă că ei au mult de învățat cu privire la datoriile unui copil al lui Dumnezeu. — (Manuscript 80, 1901).ÎC 500.3

Pregătirea pentru adunări speciale — Iată o lucrare în care să se angajeze familiile înainte de a veni la adunările noastre sfinte. Pregătirea pentru mâncare și îmbrăcăminte să fie o problemă secundară, dar o profundă cercetare a inimii să înceapă acasă. Rugați-vă de trei ori pe zi și fiți insistenți ca și Iacov. Acasă este locul unde-L puteți găsi pe Isus; luați-L apoi cu voi la adunare și veți vedea cât de prețioase vor fi orele ce le veți petrece acolo. Dar cum puteți aștepta să simțiți prezența lui Dumnezeu și să-I vedeți puterea manifestată, când lucrarea de pregătire individuală pentru acel timp este neglijată?ÎC 501.1

De dragul sufletului vostru, de dragul Domnului Hristos și de dragul altora, lucrați acasă. Rugați-vă așa cum nu sunteți obișnuiți să vă rugați. Inima să se zdrobească înaintea lui Dumnezeu. Puneți-vă casa în ordine. Pregătiți-vă copiii pentru acea ocazie. Învățați-i că nu este de așa mare însemnătate să apară cu haine fine, ci să vină înaintea lui Dumnezeu cu mâinile și inimile curate. Dați la o parte orice obstacol ce ar putea fi în calea lor: eventualele neînțelegeri dintre ei sau dintre voi și ei. Făcând astfel veți invita prezența Domnului în familiile voastre și îngerii sfinți vă vor însoți când mergeți la adunare, iar lumina și prezența lor vor împinge înapoi întunericul îngerilor răi. — (Testimonies for the Church 5:164, 165).ÎC 501.2

Semănați sămânța adevărului în credință — Lucrarea semănătorului este o lucrare a credinței. El nu poate înțelege taina germinării și creșterii seminței dar are încredere în forțele prin care Dumnezeu face vegetația să prospere. El aruncă sămânța așteptând s-o adune însutit, într-un seceriș bogat. Așa că părinții și învățătorii trebuie să muncească așteptând un seceriș de la sămânța ce-o seamănă. — (Education, 105.)ÎC 501.3

Noi trebuie să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra seminței semănate, iar Duhul Sfânt îi va convinge chiar și pe cei mici. Dacă exersăm credință în Dumnezeu, vom fi făcuți în stare să-i conducem la Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Aceasta este o lucrare de primă importanță pentru membrii mai tineri ai familiei Domnului. — (Testimonies for the Church 6:105).ÎC 502.1