Hărnicie

O protecție pentru tineri — Unul din cele mai sigure mijloace de a-i proteja pe tineri este ocupația folositoare. Copiii care sunt antrenați în obiceiuri de hărnicie, așa încât își folosesc tot timpul lor în mod util și plăcut, nu au nici o înclinație să se plângă de soarta lor și nu au timp pentru visări fără temei. Pericolul ca ei să-și formeze obiceiuri sau prietenii vicioase este mic. — (Counsels to Parents, Teachers, and Students, 122.)ÎC 122.1

Există o valoare negrăită în ocupația folositoare. Copiii să fie învățați să facă ceva util. Este nevoie de înțelepciune mai mult decât omenească pentru ca părinții să poată înțelege cât de bine să-și educe copiii pentru o viață fericită și utilă aici și pentru o servire mai înaltă și o bucurie mai mare în viața viitoare. — (Idem 125.)ÎC 122.2

Dați sarcini potrivite cu vârsta și capacitatea — Copiii ar trebui obișnuiți din pruncie să facă lucruri potrivite pentru vârsta și capacitatea lor. Părinții ar trebui acum să-și încurajeze copiii să devină mai independenți. Tulburări serioase sunt gata să apară în curând pe pământ și ei ar trebui să fie antrenați în așa fel încât să le poată face față. — (The Signs of the Times, 13 august, 1896.)ÎC 122.3

Învățați-i pe copiii voștri să fie folositori, să poarte răspunderi potrivite cu vârsta lor și apoi obiceiul de a lucra va deveni pentru ei o a doua natură, iar munca utilă nu li se va părea niciodată o corvoadă. — (The Review and Herald, 24 iunie, 1890.)ÎC 122.4

Rodul lenei — Părinții nu pot comite un păcat mai mare decât acela de a neglija responsabilitățile date lor de Dumnezeu, lăsându-și copiii fără să facă nimic; deoarece acești copii vor învăța curând să iubească lenea, vor crește trândavi, devenind adulți care nu sunt buni de nimic. Când ajung la vârsta să-și câștige existența și sunt angajați, vor lucra într-un mod leneș și vor crede că vor fi plătiți ca și când ar fi făcut cu credincioșie lucrul deși pierd timpul. Este o mare diferență între lucrătorul din această categorie și acela care-și dă seama că trebuie să fie un ispravnic credincios. În orice domeniu s-ar angaja, tinerii trebuie să fie “fără preget în sârguință, plini de râvnă cu duhul, slujind Domnului”, pentru că acela care este necredincios în cele mai mici lucruri este necredincios și în cele mari. — (Manuscript 117, 1899.)ÎC 122.5

Dacă au o pregătire corespunzătoare în cămin, copiii nu vor fi găsiți pe străzi, primind o educație la întâmplare pe care așa de mulți o primesc. Părinții care-și iubesc în mod inteligent copiii nu le vor permite să crească cu obiceiuri de lene și necunoscători în ce privește îndeplinirea datoriilor casnice. Ignoranța nu este aprobată de Dumnezeu și nu favorizează împlinirea lucrării. — (Counsels to Parents, Teachers, and Students, 149.)ÎC 123.1

Folosirea înțeleaptă a timpului — Acolo unde există lene din abundență, Satana lucrează cu ispitele lui să distrugă viața și caracterul. Dacă tinerii, fie ei bogați sau săraci, nu sunt instruiți pentru muncă utilă, sunt în pericol grav, deoarece Satana va găsi ocupație pentru ei după propria lui rânduială. Tinerii care nu sunt baricadați cu principii nu privesc timpul ca pe o comoară prețioasă, încredințată de Dumnezeu, pentru care fiecare ființă omenească trebuie să dea socoteală. — (Manuscript 43, 1900.)ÎC 123.2

Copiii ar trebui să fie educați să-și folosească timpul cât mai bine cu putință, să fie de ajutor pentru tata și mama și să fie conștienți de puterea de a-și folosi propriile capacități. Nu ar trebui să li se permită să se considere mai presus de orice muncă ce este necesară. — (Letter 11, 1888.)ÎC 123.3

Valoarea timpului este inestimabilă. Timpul pierdut nu poate fi niciodată recuperat.... Valorificarea momentelor pierdute este o comoară. — (Manuscript 117, 1899.)ÎC 123.4

Învinge orice obicei de indolență — Dumnezeu a trasat în Cuvântul Lui un plan pentru educația copiilor, care ar trebui urmat de părinți. Ei să-și învețe copiii să învingă orice înclinație spre lene. Fiecare copil ar trebui învățat că are de făcut o lucrare în lume. — (Manuscript 98, 1901.)ÎC 124.1

Lenea și nepăsarea nu sunt fructe crescute în pomul creștinului. — (Manuscript 24, 1894.)ÎC 124.2

Nepăsarea este un mare blestem. Dumnezeu i-a binecuvântat pe oameni cu nervi, organe și mușchi, iar ei să nu-și permită să le deterioreze din cauza lipsei de activitate, ci să le întărească și să le păstreze sănătoase prin exercițiu. Să nu ai nimic de făcut este o mare nenorocire, căci lenea a fost și va fi întotdeauna un blestem pentru familia omenească. — (Manuscript 60, 1894.)ÎC 124.3

Copii, niciodată să nu vă dovediți a fi ispravnici necredincioși în cămin! Nu vă sustrageți niciodată de la datoria voastră! Lucrul bun și din greu face tendoane și mușchi tari. Ajutând la prosperitatea căminului veți aduce asupra voastră cele mai bogate binecuvântări.— (Manuscript 117, 1899.)ÎC 124.4

De ce lucru înainte de joacă? — Mama mea m-a învățat să lucrez. Eu obișnuiam s-o întreb: “De ce trebuie întotdeauna să lucrez așa de mult înainte de a mă juca?” “Ca să-ți educe și antreneze mintea pentru muncă utilă și să te păzească de rău, iar când vei crește mai mare îmi vei mulțumi pentru aceasta.” Când una din fetițele mele {o nepoată} mi-a spus: “De ce trebuie să tricotez? Bunicile tricotează”, i-am răspuns: “Vrei să-mi spui cum au învățat bunicile să tricoteze?” “Păi, au început când erau fetițe mici.” — (Manuscript 19, 1887.)ÎC 124.5

Valoarea unui program zilnic — Este bine să luăm în considerație, pe cât posibil, ce este de îndeplinit în ziua respectivă. Faceți o listă cu diferite sarcini ce așteaptă să le dați atenție și hotărâți un anumit timp pentru efectuarea fiecăreia. Toate să fie făcute complet, curat și repede. Dacă-ți revine datoria de a face curățenia în camere, atunci ai grijă să fie bine aerisite, iar lenjeria de pat bine expusă la lumina soarelui. Acordă-ți un număr de minute și nu te opri să citești ziare și cărți ce-ți atrag privirea, ci spune-ți: “Nu, eu am doar atâtea minute în care să-mi fac lucrul și trebuie să-mi îndeplinesc obligația în timpul dat....”ÎC 124.6

Aceia care în mod natural sunt înceți în mișcări, trebuie să caute a deveni activi, rapizi, energici, amintindu-și cuvintele apostolului: “În sârguință fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu Duhul. Slujiți Domnului.”ÎC 125.1

Dacă-ți revine sarcina de a pregăti masa, fă calcule cu grijă, ia-ți tot timpul necesar pentru a pregăti mâncarea și pune-o pe masă în ordinea potrivită și exact la timp. Să ai masa gata cu cinci minute mai devreme decât timpul ce ți l-ai propus este mai lăudabil decât s-o ai gata cinci minute mai târziu. Dacă însă ești sub stăpânirea mișcărilor încete și zăbavnice, dacă obiceiurile tale sunt din categoria leneșă, vei face o lucrare lungă dintr-una scurtă și este de datoria acelora care sunt înceți să facă reformă și să devină mai expeditivi. Dacă vor, ei pot să-și învingă obiceiurile de zăbavă și de nervozitate. În spălatul vaselor pot fi atenți și în același timp să lucreze repede. Exersați voința spre aceasta, iar mâinile se vor mișca cu repeziciune. — (The Youth's Instructor, 7 septembrie, 1893.)ÎC 125.2

Îmbinați fizicul cu intelectul — Când în familia mea erau trimiși copii în gazdă și spuneau: “Mama mea nu vrea ca eu să-mi spăl vasele”, răspundeam: “Păi, să le spălăm noi în locul tău și să te taxăm cu o jumătate de dolar mai mult pentru gazdă?” “O, nu! Mama nu vrea să plătească mai mult pentru mine.” “Ei bine, atunci poți să te scoli de dimineață și s-o faci tu însuți” — spuneam eu. “Dumnezeu nu a plănuit niciodată ca tu să fii servit de noi. În loc ca mama ta să se scoale de dimineață și să pregătească dejunul în timp ce tu stai în pat, tu ar trebui să fii cel care spune: ‘Mamă, nu trebuie să te scoli de dimineață. Noi vom prelua aceste sarcini și vom îndeplini aceste datorii.’ Ar trebui să-i lăsați pe aceia al căror păr încărunțește să se odihnească dimineața.”ÎC 125.3

De ce nu se întâmplă așa? Unde este problema? Este la părinții care nu-și lasă copiii să aibă vreo sarcină în familie. Când acești copii pleacă departe la școală, spun: “Mama zice că nu vrea ca eu să lucrez.” Astfel de mame sunt nechibzuite. Ele își distrug copiii și apoi îi trimit la școală s-o păgubească.... Cea mai bună disciplină pe care o pot avea este lucrul. Nu este mai greu pentru ei decât pentru mamele lor. Îmbinați munca fizică cu cea intelectuală și puterile minții se vor dezvolta cu mult mai bine. — (Manuscript 19, 1887.)ÎC 126.1

Inventați căi — Părinții ar trebui să inventeze căi și mijloace pentru a-și ține copiii ocupați în mod folositor. Să le fie dată copiilor câte o porțiune mică de teren pe care s-o cultive, ca să aibă ceva de dat ca dar de bunăvoie.— (Manuscript 67, 1901.)ÎC 126.2

Permiteți-le să vă ajute în orice fel pot și arătați-le că le apreciați ajutorul. Lăsați-i să simtă că sunt o parte din asociația familiei. Învățați-i să-și folosească mintea atât de mult cât pot să-și planifice lucrul în așa fel încât să-l poată face repede și bine. Învățați-i să fie prompți și energici în lucrul lor, să economisească timp așa ca nici un minut să nu fie pierdut în orele alocate lor pentru lucru. — (Manuscript 60, 1903.)ÎC 126.3

Munca este nobilă — Să-i învățăm pe micuții noștri să ne ajute când mâinile lor sunt mici, iar puterea lor este neînsemnată. Să imprimăm în mintea lor faptul că munca este nobilă, că i-a fost menită omului de către cer, că ea a fost bucuria lui Adam în Eden ca un lucru esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a minții și a corpului. Să-i învățăm că plăcerea nevinovată nu este nici măcar pe jumătate atât de satisfăcătoare ca plăcerea adusă de ocupația utilă. — (Pacific Health Journal, mai, 1890.)ÎC 127.1