Sfârșitul ucigașului lui Hristos

Pe măsură ce vestea învierii Domnului Isus se răspândea din cetate în cetate și din sat în sat, evreii, la rândul lor, se temeau pentru viața lor și își ascundeau ura față de ucenici. Singura lor speranță era să-și răspândească raportul lor mincinos, iar cei care doreau ca acea minciună să fie adevărată o acceptau. Pilat s-a cutremurat când a auzit că Domnul Hristos înviase. Nu se putea îndoi de mărturia ce i-a fost dată, iar din ceasul acela pacea l-a părăsit pentru totdeauna. Pentru onoare lumească și de frică să nu-și piardă autoritatea și viața, Îl dăduse pe Isus la moarte. El s-a convins pe deplin că Acela de al cărui sânge era vinovat n-a fost doar un om nevinovat, ci Însuși Fiul lui Dumnezeu. Viața lui Pilat a fost nenorocită până la sfârșit. Disperarea și chinul sufletesc i-au zdrobit orice simțământ de speranță și de bucurie. El a refuzat să fie mângâiat și a murit de cea mai mizerabilă moarte.IM 237.1