Îndrumat către Biserică

Răspunsul la întrebarea lui Saul este: “Scoală-te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci.” Domnul Isus îl trimite pe iudeul care întreabă la biserica Sa pentru a-și afla datoria. Domnul Hristos săvârșise lucrarea de descoperire și de convingere, iar păcătosul pocăit era acum dispus să învețe de la cei pe care Dumnezeu îi rânduise să propovăduiască adevărul Lui. În felul acesta, Domnul Isus a confirmat autoritatea bisericii Lui organizate și l-a pus pe Saul în legătură cu reprezentanții Săi de pe pământ. Lumina cerească l-a lipsit pe Saul de vedere, iar Isus, marele Vindecător, nu i-a redat-o îndată. Toate binecuvântările vin de la Hristos, dar El și-a înființat pe pământ o biserică, reprezentanta Lui, și ei îi aparține lucrarea de a-l îndruma pe păcătosul pocăit pe calea vieții. Aceiași oameni pe care Saul își propusese să-i nimicească, aveau să-l instruiască în religia pe care el o disprețuise și o persecutase.IM 271.2

Credința lui Saul a fost sever încercată în timpul celor trei zile de post și rugăciune acasă la Iuda din Damasc. El era complet orb și în totală necunoștință cu privire la ce i se cerea. Fusese instruit să meargă la Damasc, unde i se va spune ce să facă. În nesiguranța și tulburarea lui, a strigat stăruitor către Dumnezeu: “În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: ‘Anania!’ ‘Iată-mă, Doamne’, a răspuns el. și Domnul i-a zis: ‘Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă Dreaptă și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă; și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el și punându-și mâinile peste el ca să-și capete iarăși vederea.’”IM 271.3

Lui Anania nu-i venea să creadă cuvintele îngerului mesager, deoarece prigonirea aprigă a sfinților din Ierusalim de către Saul se întinsese peste tot, departe și aproape. El și-a permis să protesteze: “Doamne, am auzit de la mulți despre toate relele pe care le-a făcut omul acesta sfinților Tăi în Ierusalim; ba și aici are puteri din partea preoților celor mai de seamă, ca să lege pe toți care cheamă Numele Tău.” Porunca dată lui Anania a fost imperativă: “Du-te, căci el este un vas pe care l-am ales ca să ducă Numele Meu înaintea neamurilor, înaintea împăraților și înaintea fiilor lui Israel.”IM 272.1

Ucenicul, ascultător de instrucțiunile îngerului, l-a căutat pe omul care până nu de mult sufla amenințări împotriva tuturor care credeau în Numele lui Isus. El i s-a adresat: “‘Frate Saule, Domnul Isus care ți s-a arătat pe drumul pe care veneai m-a trimis ca să capeți vederea și să te umpli de Duhul Sfânt.’ Chiar în clipa aceea au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; și el și-a căpătat iarăși vederea. Apoi s-a sculat și a fost botezat.”IM 272.2

Aici, Domnul Hristos dă un exemplu despre modul în care lucrează El pentru salvarea omului. El ar fi putut să facă toate acestea pentru Saul în mod direct, dar aceasta nu ar fi fost în concordanță cu planul Său. Binecuvântările Lui trebuia să vină prin agenții pe care îi rânduise. Saul avea ceva de făcut în legătură cu mărturisirea față de cei a căror nimicire o planificase; iar Dumnezeu avea o lucrare de răspundere pentru cei pe care îi autorizase să lucreze în locul Său.IM 272.3

Saul învață de la ucenici. În lumina Legii, se vede un păcătos. Vede că Isus, pe care în ignoranța lui Îl socotise un impostor, este autorul și temelia religiei poporului lui Dumnezeu încă din zilele lui Adam și desăvârșitorul credinței acum atât de clară pentru înțelegerea lui iluminată; susținătorul adevărului și împlinitorul profețiilor. El Îl privise pe Isus ca desființând Legea lui Dumnezeu, dar când vederea spirituală i-a fost atinsă de degetul lui Dumnezeu a învățat că Domnul Hristos era autorul întregului sistem de jertfe evreiesc; că venise în lume cu scopul precis de a apăra Legea Tatălui Său; și că, prin moartea Lui, legea tipică își întâlnise antitipul. În lumina Legii Morale, pe care crezuse că o păzea cu zel, Saul s-a văzut păcătosul păcătoșilor.IM 273.1