Animalele intră în corabie

Au fost trimiși îngeri ca să adune din păduri și din câmpii animalele pe care le crease Dumnezeu. Îngerii mergeau înaintea lor, iar ele veneau în urmă, două câte două, mascul și femelă, iar din cele curate câte șapte perechi. Aceste animale, de la cele mai feroce până la cele mai blânde și nedăunătoare, intrau în corabie într-un marș pașnic și solemn. Cerul părea întunecat de păsări de toate felurile. Zburau spre corabie două câte două, mascul și femelă, iar din păsările curate câte șapte. Oamenii priveau cu uimire, unii cu teamă, dar ajunseseră atât de împietriți de răzvrătire, încât acest remarcabil semn al puterii lui Dumnezeu a avut doar o influență trecătoare asupra lor. Timp de șapte zile au intrat animalele în corabie, iar Noe le aranja în locurile pregătite pentru ele.IM 65.1

Pe când omenirea osândită privea soarele strălucind în slava lui și pământul îmbrăcat în frumusețea sa aproape edenică, și-a alungat, prin distracții zgomotoase, temerile ce apăruseră. Prin faptele lor de violență păreau să invite asupra lor pedeapsa mâniei deja aprinse a lui Dumnezeu.IM 65.2

Totul era acum gata pentru închiderea corabiei, lucru ce nu putea fi făcut de Noe din interior. Mulțimea batjocoritoare a văzut un înger coborând din cer, îmbrăcat într-o strălucire ca a fulgerului. El a închis ușa masivă și și-a luat din nou zborul spre cer.IM 65.3

Familia lui Noe a stat în corabie șapte zile înainte ca ploaia să cadă pe pământ. În acest timp s-au pregătit pentru lunga lor ședere în timpul cât apele aveau să acopere pământul. Acestea au fost zile de manifestări hulitoare din partea mulțimii necredincioșilor. Ei credeau că, dacă profeția lui Noe nu s-a împlinit îndată după intrarea lui în arcă, atunci el fusese înșelat și lumea nu putea fi distrusă prin potop. Înainte de aceasta nu existase ploaie pe pământ. Dumnezeu făcea ca o ceață să se ridice de pe ape și să cadă ca roua, în timpul nopții, reînviorând vegetația și făcând-o să înflorească.IM 65.4

Cu toate că au văzut manifestarea solemnă a puterii lui Dumnezeu, prin felul neobișnuit în care animalele au ieșit din păduri și din câmpii și au intrat în corabie și prin faptul că îngerul lui Dumnezeu, îmbrăcat în strălucire și maiestuozitate înspăimântătoare, a coborât din cer și a închis ușa, totuși ei și-au împietrit inimile, continuând să benchetuiască și să facă glume pe seama manifestărilor remarcabile ale puterii divine.IM 66.1