Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Istoria Mântuirii

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Pregătire specială pentru lucrarea de conducere

    Îngerii l-au învățat pe Moise că Dumnezeu îl alesese ca să-i elibereze pe copiii lui Israel. Conducătorii copiilor lui Israel erau și ei instruiți de îngeri că timpul eliberării lor era aproape și că Moise era omul pe care îl va folosi Dumnezeu pentru a îndeplini această lucrare. Moise credea că evreii vor fi eliberați prin război, că el va sta în fruntea oștirii lor, ca să conducă lupta împotriva armatelor egiptene și să-și elibereze frații din jugul asupririi. Având în vedere acest lucru, Moise veghea asupra sentimentelor lui, ca să nu se atașeze puternic de mama lui adoptivă sau de Faraon, ca nu cumva să-i fie mai greu să facă voia lui Dumnezeu fără nici o ezitare.IM 108.4

    Domnul l-a păzit pe Moise ca să nu fie vătămat de influențele rele din jurul lui. El nu a uitat niciodată principiile adevărului primite în tinerețe de la părinții săi temători de Dumnezeu. Apoi, când a avut cea mai mare nevoie să fie ocrotit de influențele corupătoare ce însoțeau viața de la curte, lecțiile copilăriei au adus roade. Frica de Dumnezeu se afla înaintea lui. Dragostea pentru frații săi era atât de puternică și respectul lui pentru credința evreilor atât de mare, încât el nu voia să-și ascundă originea pentru onoarea de a fi un moștenitor al familiei regale.IM 109.1

    Când avea patruzeci de ani, Moise “a ieșit pe la frații săi și a fost martor la muncile lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre frații lui. S-a uitat în toate părțile și văzând că nu este nimeni, a omorât pe egiptean și l-a ascuns în nisip. A ieșit în ziua următoare; și iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: ‘Pentru ce lovești pe semenul tău?’ Și omul acela a răspuns: ‘Cine te-a pus pe tine mai mare și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine, cum ai omorât pe egipteanul acela?’ Moise s-a temut și a zis: ‘Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.’ Faraon a aflat ce se petrecuse și căuta să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon și a locuit în țara Madian.” Domnul i-a condus pașii și a găsit locuință la Ietro, un om care se închina lui Dumnezeu. El era păstor și, în același timp, și preot al Madianului. Fiicele lui aveau grijă de turme. Curând, însă, turmele lui Ietro au fost date în grija lui Moise, care s-a căsătorit cu una din fiicele lui și a rămas în Madian patruzeci de ani.IM 109.2

    Moise s-a pripit omorându-l pe egiptean. El credea că poporul Israel înțelegea că providența lui Dumnezeu îl ridicase ca să-i elibereze. Dumnezeu, însă, n-a plănuit să-i elibereze pe copiii lui Israel prin luptă, cum credea Moise, ci prin propria-I putere nemărginită, ca slava să-I poată fi atribuită numai Lui. Dumnezeu deține controlul și El a întors fapta lui Moise de a-l ucide pe egiptean spre împlinirea scopului Său. În providența Lui, îl adusese pe Moise în familia imperială a Egiptului, unde a primit o vastă educație. Totuși el nu era pregătit ca Dumnezeu să-i încredințeze măreața lucrare pentru care îl alesese. El nu putea părăsi imediat curtea și favorurile acordate ca nepot al împăratului, ca să îndeplinească lucrarea specială a lui Dumnezeu. Trebuia să aibă timp pentru a obține o experiență și o educație în școala adversității și sărăciei. În timp ce trăia în singurătate, Domnul și-a trimis îngerii ca să-l instruiască în mod deosebit cu privire la viitor. Aici a învățat el, mai pe deplin, lecția stăpânirii de sine și a umilinței. El păzea turmele lui Ietro, iar, în timp ce-și făcea datoria umilă de păstor, Dumnezeu îl pregătea să devină un păstor spiritual al oilor Lui, al poporului Israel.IM 110.1

    Când Moise a condus turma în pustie și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb, “îngerul Domnului i s-a arătat într-o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug.” “Domnul a zis: ‘Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt și am văzut strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile. M-am pogorât ca să-l izbăvesc din mâna egiptenilor și să-l scot din țara aceasta și să-l duc într-o țară bună și întinsă, într-o țară unde curge lapte și miere.... Iată că strigătele israeliților au ajuns până la Mine și am văzut chinul cu care îi chinuiesc egiptenii. Acum vino, Eu te voi trimite la Faraon și vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.’”IM 110.2

    Se împlinise vremea când Dumnezeu voia ca Moise să schimbe toiagul de păstor cu toiagul lui Dumnezeu, pe care El avea să-l facă să împlinească semne și minuni, eliberându-și poporul de sub apăsare și apărându-l când aveau să fie urmăriți de dușmani.IM 111.1

    Moise a consimțit să îndeplinească misiunea. Mai întâi l-a vizitat pe socrul lui și a obținut încuviințarea acestuia ca să se întoarcă în Egipt împreună cu familia. N-a îndrăznit să-i spună lui Ietro despre solia lui către Faraon, ca nu cumva el să nu vrea să-i lase pe soția și copiii lui să-l însoțească într-o misiune așa de primejdioasă. Domnul l-a întărit și i-a înlăturat temerile, spunându-i: “Du-te, întoarce-te în Egipt; căci toți cei ce umblau să-ți ia viața au murit.”IM 111.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents