Încumetarea pedepsită

Locuitorii din Bet-șemeș secerau la câmp, iar când au văzut chivotul lui Dumnezeu în carul tras de vaci, s-au bucurat foarte mult. știau că era lucrarea lui Dumnezeu. Vacile au tras carul cu chivotul până la o piatră mare și s-au oprit singure. Leviții au luat jos chivotul Domnului și darul filistenilor, au adus ca ardere de tot Domnului carul și vacile care aduseseră chivotul, precum și darul filistenilor. Domnitorii filistenilor s-au întors la Ecron și plaga a fost oprită.IM 190.2

Oamenii din Bet-șemeș erau curioși să știe ce putere mare era în acel chivot, care-l făcea să îndeplinească lucruri așa de minunate. Ei vedeau chivotul ca fiind puternic de la sine și nu Îi atribuiau puterea lui Dumnezeu. Numai bărbați numiți special pentru acest scop sfânt puteau privi chivotul, descoperit de învelitorile lui, fără a fi uciși, pentru că era ca și cum L-ar fi privit pe Însuși Dumnezeu. Când oamenii, pentru a-și satisface curiozitatea, au deschis chivotul să privească în colțurile lui tainice și sacre, lucru pe care păgânii idolatri nu îndrăzniseră să-l facă, îngerii care-l însoțeau au omorât peste cincizeci de mii dintre ei.IM 191.1

Locuitorii din Bet-șemeș s-au temut de chivot și au zis: “‘Cine poate sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfânt? și la cine trebuie să se suie chivotul, dacă se depărtează de la noi?’ Au trimis niște soli la locuitorii din Chiriat-Iearim ca să le spună: ‘Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului; pogorâți-vă și luați-l la voi.’” Locuitorii din Chiriat-Iearim au dus chivotul Domnului în casa lui Abinadab și l-au sfințit pe fiul lui ca să-l păzească. Timp de douăzeci de ani, evreii fuseseră sub puterea filistenilor. Erau foarte umiliți și s-au pocăit de păcatele lor, iar Samuel a mijlocit în favoarea lor și Dumnezeu a fost iarăși îndurător cu ei. Filistenii s-au războit cu ei și Domnul a lucrat din nou într-un mod minunat pentru Israel, iar ei i-au biruit pe vrăjmași.IM 191.2

Chivotul a rămas în casa lui Abinadab până când David a fost făcut împărat. El i-a adunat pe toți bărbații aleși ai lui Israel, în număr de treizeci de mii, și s-a dus să aducă chivotul lui Dumnezeu. L-au pus într-un car nou și l-au scos din casa lui Abinadab. Fiii lui, Uza și Ahio, conduceau carul cel nou. David și toată casa lui Israel cântau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente muzicale. “Când au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mâna spre chivotul lui Dumnezeu și l-a apucat pentru că erau să-l răstoarne boii. Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Uza și l-a lovit pe loc pentru păcatul lui și a murit acolo lângă chivotul lui Dumnezeu.” Uza era supărat pe boi, pentru că s-au împiedicat. El a arătat clar neîncredere în Dumnezeu, ca și când El, care adusese chivotul din țara filistenilor, nu putea să-i poarte de grijă. Îngerii care însoțeau chivotul l-au lovit pe loc pe Uza pentru că s-a încumetat cu nerăbdare să pună mâna pe chivotul Domnului.IM 191.3

“David s-a temut de Domnul în ziua aceea și a zis: ‘Cum să intre chivotul Domnului la mine?’ N-a vrut să ducă chivotul Domnului la el, în cetatea lui David, și l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat. Chivotul Domnului a rămas trei luni la casa lui Obed-Edom din Gat și Domnul a binecuvântat pe Obed-Edom și toată casa lui.”IM 192.1

Dumnezeu voia să-și învețe poporul că, în timp ce chivotul Lui însemna groază și moarte pentru cei care-I călcau poruncile, însemna totodată binecuvântare și tărie pentru cei care ascultau de poruncile Sale. Când a auzit cât de mult a fost binecuvântată casa lui Obed-Edom și că tot ce avea prosperase datorită chivotului lui Dumnezeu, David a fost nerăbdător să-l aducă în cetatea sa. Înainte de a porni să aducă chivotul sacru, însă, el însuși s-a sfințit lui Dumnezeu și a poruncit ca toți bărbații cu cea mai înaltă autoritate în împărăție să se păzească de orice ocupație lumească și de orice ar fi putut să le distragă atenția de la consacrarea sfântă. Ei trebuia să se sfințească în felul acesta, cu scopul de a duce chivotul sacru în cetatea lui David. “Atunci David a pornit și a suit chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în cetatea lui David, în mijlocul veseliei....IM 192.2

După ce au adus chivotul Domnului, l-au pus la locul lui în mijlocul cortului pe care-l ridicase David pentru chivot; și David a adus înaintea Domnului arderi de tot și jertfe de mulțumire.”IM 193.1