Sanatoriile și educația

Orice sanatoriu înființat de adventiștii de ziua a șaptea trebuie să aibă în atenție educația. Iar ținta trebuie să fie progresul continuu. Cei care se află în funcții de răspundere trebuie să nu uite de influența pe care o au cuvintele și faptele lor asupra celor cu care vin în contact. Ei trebuie să lucreze pentru sănătatea spirituală și fizică a celor care sunt aduși în legătură cu instituția. Trebuie făcută o lucrare mult mai mare în acest domeniu decât ce s-a făcut până acum.LMM 175.1

Cei care ocupă funcții de răspundere într-un sanatoriu, ca director sau soră-șefă, ar trebui să simtă importanța răspunderii pe care o au de a-i instrui pe cei din subordinea lor, pentru a-și face lucrarea într-un mod ireproșabil și rapid. Dacă sunt creștini adevărați, se vor lupta cu perseverență să obțină cele mai bune rezultate atât pentru binele prezent, cât și pentru cel veșnic al celor care învață. Ei nu vor trăda adevărurile sacre, introducând în învățătura pe care o dau sentimente proprii, care nu sunt în armonie cu învățătura din Cuvântul lui Dumnezeu.LMM 175.2

Cei care au aceste sarcini sunt cei dintâi care trebuie să fie asemenea Domnului Hristos. Zi de zi, ei trebuie să învețe în școala lui Hristos. Atunci vor dobândi înțelepciunea de a ști cum să lucreze cu mintea oamenilor. Ei vor ști cum să ducă mai departe, pas cu pas, cunoștința adevărată a acelora care vin la instituție spre a se pregăti pentru a fi utili în serviciul lui Dumnezeu.LMM 175.3

Să fie școli de instruire

Toate instituțiile noastre trebuie să fie școli de instruire. Acest lucru este adevărat în mod special în privința sanatoriilor noastre. Tinerilor trebuie să li se dea sfaturi înțelepte. Trebuie să li se ceară să fie simpli, curați, ordonați și desăvârșiți. Ei trebuie învățați să-și facă munca la locul lor cât de repede se poate. Încetineala trebuie considerată o boală și trebuie tratată ca atare.LMM 175.4

Fiecare instituție trebuie să aibă administratori înțelepți, atât pentru lucrarea din interior, cât și pentru cea din afară, pentru ca personalul angajat să fie instruit a se păzi de obiceiuri de lenevie și nepăsare. Sora-șefă trebuie să-i aleagă pe aceia care o pot ajuta să învețe personalul să-și facă lucrarea îngrijit și desăvârșit. Încetineala în lucru nu trebuie niciodată încurajată. Fiecare trebuie să lucreze repede și în același timp îngrijit și desăvârșit.LMM 175.5

Sora-șefă trebuie să se poarte ca o mamă cu fetele pe care le are în grijă. Ea trebuie să le arate înțelepciunea de a economisi în fiecare lună o parte din salariul lor, folosind-o cu mâini credincioase. Ea trebuie să le încurajeze să fie îngrijite în ce privește îmbrăcămintea, învățându-le că hainele lor trebuie să fie totdeauna curate și decente. Trebuie să descurajeze vanitatea și extravaganța în orice domeniu.LMM 176.1

Eliminarea risipei

Persoana care are responsabilitatea financiară trebuie să aibă ca preocupare cât de mult poate face economie, în loc de cât de mult poate cheltui. Orice cheltuială inutilă trebuie eliminată. Personalul angajat trebuie să înțeleagă că ceea ce se consumă nu trebuie să depășească ceea ce se produce. A irosi într-un sanatoriu constituie un lucru grav. Sunt atât de mulți care au de-a face cu diferitele domenii ale lucrării, încât este lucrul cel mai esențial ca ei să înțeleagă necesitatea de a practica economia. Economia este una dintre științele importante. Mulți cheltuiesc inutil, aruncând ceea ce rămâne. În multe familii se cheltuiește atât de mult, încât cu aceasta s-ar putea întreține o familie mică. Toate aceste lucruri trebuie incluse în educația care trebuie dată în sanatoriile noastre.LMM 176.2

Banii constituie o comoară necesară; să nu fie irosiți pentru cei care nu au nevoie de ei. Unii au nevoie de darurile noastre generoase. Prea adesea, cei care au bani nu se gândesc cât de mulți sunt flămânzi în lumea aceasta. Ei poate că spun: “Eu nu îi pot hrăni pe toți”. Însă, punând în practică lecțiile de economie ale Domnului Hristos, voi puteți hrăni pe unul dintre aceștia. E posibil să puteți hrăni pe mulți dintre cei care flămânzesc după hrana aceasta vremelnică. Dar le puteți hrăni și sufletele cu pâinea vieții. “Strângeți firimiturile care au rămas, astfel ca nimic să nu se piardă.” Aceste cuvinte au fost rostite de Cel care a avut toate comorile Universului la îndemâna Sa; prin această putere de a face minuni, El a putut hrăni mii de oameni, dar nu a pierdut din vedere să-i învețe o lecție de economie.LMM 176.3

Spiritul serviciului voios

Lucrătorii din sanatoriile noastre trebuie instruiți pentru lucrarea pentru care sunt cei mai potriviți. Însă, când se ivește o urgență și este nevoie de ajutor, nici un lucrător nu trebuie să spună: “Aceasta nu este treaba mea”. Lucrătorului care are părerea că el trebuie să facă doar lucrul rânduit lui, și nu mai mult, care nu simte nici o răspundere de a da ajutor ori de câte ori și oriunde este nevoie, trebuie să i se scoată de îndată această idee din cap. El nu trebuie să considere niciodată că i s-a făcut un rău, cerându-i-se să lucreze peste program. Când este nevoie de ajutor, lucrătorii să fie binevoitori să-l acorde, cu umilință creștină, și ei vor primi o binecuvântare.LMM 176.4

S-ar putea ca unii să se răzvrătească atunci când li se va cere să facă lucruri mici, comune. Însă acestea sunt datorii pe care ei trebuie să știe cum să le îndeplinească. Credincioșia în lucrurile mici este cea care ne pregătește pentru credincioșia în răspunderile mari. Muncitorii care au cel mai mult succes sunt cei care se angajează să-L slujească pe Dumnezeu cu voioșie în lucrurile mici. Fiecare ființă omenească trebuie să contribuie, cu firul vieții sale, la țesătură, pentru a da ajutor la terminarea materialului. Cei care doresc să fie utili pot găsi întotdeauna de lucru. Timpul nu va fi niciodată prea lung pentru ei....LMM 177.1

Nimeni nu trebuie să-și petreacă timpul tânjind să facă imposibilul, uitând de îndatoririle obișnuite, din dorința de a realiza ceva măreț. Treaptă cu treaptă, de la treapta cea mai de jos, scara trebuie urcată și s-ar putea să fie nevoie de efort dureros. Însă succesul vine în urma efortului stăruitor, iar progresul făcut este de o valoare mai mare pentru cel care luptă cu tenacitate pentru victorie....LMM 177.2

Prin faptele lor, cei care sunt angajați în instituțiile noastre dovedesc valoarea sau lipsa de valoare a judecății lor. Cei care își încep slujirea în cadrul instituției cu un spirit lipsit de bunăvoință de a ajuta, care își fac datoriile încredințate lor cu simțământul că sunt constrânși, că sunt obligați să se supună, care își fac lucrul ca și când de-abia ar vrea să scape de povara datoriilor zilnice pe care cineva trebuie să le îndeplinească, sunt de puțin ajutor pentru instituție. O ascultare mecanică poate ascunde un foc de răzvrătire care mocnește, însă este oricând gata să izbucnească. Nu există pace, lumină sau iubire în slujirea unora ca aceștia. Atmosfera care înconjoară sufletele lor nu constituie o mireasmă. Influența cuvintelor și faptelor lor este simțită de cei din jurul lor, și această influență face rău chiar și acelora care se străduiesc să facă tot ce pot mai bine în orice poziție s-ar afla. Compătimirea de sine face rău celor care o nutresc și exercită o influență dăunătoare fericirii celor din preajma lor.LMM 177.3

Răbdare cu cei care greșesc

Cel care are în grijă persoane de acest fel nu trebuie în nici un caz să jignească sau să certe. El nu trebuie să dovedească lipsă de răbdare sau de stăpânire de sine. Luați câte unul deoparte și spuneți-i că astfel de manifestări nu pot fi permise și că trebuie să-și schimbe atitudinea. Spuneți-i că, dacă își tot alimentează gândul că are nevoie de simpatie, acesta este lucrul cel mai nechibzuit pe care îl poate face. Rugați-vă împreună cu el; apoi dați-i o sarcină, așa cum Dumnezeu ne-a dat nouă o sarcină. El a dat fiecărui om o anumită lucrare de făcut, potrivit cu iscusința lui deosebită.LMM 178.1

Dacă, după ce au fost cu totul și pe deplin puși la probă, acești tineri nu fac nici o schimbare, să li se spună clar că nu mai pot fi ținuți în instituție. Locul lor să fie acordat unora care să nu fie așa o povară pentru instituție....LMM 178.2

Nu trebuie să existe sclavie. Slujirea tuturor trebuie să fie voioasă și de bunăvoie. Însă cei care îi instruiesc pe tineri în instituțiile noastre au de luptat cu un dezavantaj. Sunt mulți care au primit o educație nedesăvârșită în cămin. Adesea, mama este roaba copiilor ei și, în felul acesta, ea neglijează cea mai importantă lucrare aceea de a-i învăța să se descurce singuri și să se deprindă a fi curați, îngrijiți, ordonați și desăvârșiți în lucrurile mici ale vieții....LMM 178.3

Când acești copii ating vârsta când trebuie să poarte răspunderi și să aibă griji, ei sunt nesupuși și indisciplinați. S-ar putea ca unii dintre aceștia să aibă dorința de a veni la unul dintre sanatoriile noastre, pentru a primi o instruire medicală. Ei vin, însă deficiențele educației pe care au primit-o în cămin fac din șederea la instituție o povară atât pentru ei, cât și pentru cei care au sarcina să-i instruiască.LMM 178.4

Biruirea neglijenței părinților

Să nu se continue în instituție cu răsfățarea de acasă. Nu va mai fi nici o speranță pentru acești tineri, care au fost răsfățați încă din copilărie printr-o îngăduință neînțeleaptă, dacă metoda folosită în cămin este continuată și în instituție. Aceștia să fie disciplinați în mod înțelept și cu bunătate, și când se vede că ei se străduiesc să îndrepte lucrurile, încercând să fie ceea ce ar trebui, să li se adreseze cuvinte de încurajare. Însă ei trebuie să înțeleagă clar că nu pot continua la instituție cu aceeași îngăduință de sine ca acasă. Dacă au bunăvoința să o ia de la început, dacă sunt hotărâți să stăpânească orice problemă, ei se vor strădui să îndrepte lucrurile....LMM 178.5

Neglijența părinților a făcut ca instruirea lor să fie cu mult mai grea decât ar fi altfel. Nu treceți peste nici un lucru, oricât de neînsemnat, însă nu-i învinuiți și nu îi certați. Prin aceasta nu veți depăși situația, ci îi veți face să se simtă stânjeniți și se vor descuraja. Spuneți-le în modul cel mai frumos cu putință că neglijența din trecut trebuie îndreptată, altfel nu mai pot fi ținuți în instituție. Trebuie scoasă în evidență nevoia de reformă. Ei trebuie să fie încurajați să-și schimbe obiceiurile rele și să-și formeze obiceiuri corecte.LMM 179.1

Cei care simpatizează cu o persoană care produce încurcături, prin lipsa de hotărâre pentru a îndrepta defectele sale în ce privește educația, trebuie să fie ajutați. Arătați-le că este datoria lor să-i ajute pe cei care au atât de mult de biruit. Cei care au funcții de răspundere într-o instituție îi pot răsfăța pe tineri și tinere pentru toată viața, alintându-i prea mult și ascultându-le cererile. Cei care fac acest lucru arată că ei înșiși au nevoie de reformă spre a se pregăti să poată conduce în mod înțelept un sanatoriu sau orice altă instituție în care sunt instruiți tinerii.LMM 179.2

Aceasta constituie unul dintre domeniile în care se poate face lucrare misionară medicală cu sanatoriile noastre. O, cât de atenți ar trebui să fie cei din conducere să nu facă nici o greșeală! Aceia care, în timp ce au o poziție de răspundere, dau sfaturi greșite lucrează împotriva lucrării Domnului Isus.LMM 179.3

Responsabilitățile conducătorilor

O, ce lucrare stă în fața acelora care au funcții de răspundere! O mare lucrare trebuie făcută. Sunt responsabilități grele de purtat, care trebuie preluate de oameni ce au o experiență vie în lucrurile lui Dumnezeu, care Îl caută zi de zi cu toată inima. Solemne sunt îndatoririle pe care le au medicii și directorii sanatoriilor noastre. Ei trebuie să fie un exemplu demn de pretenția pe care o au, de credincioși ai adevărului....LMM 179.4

Doresc, dacă este cu putință, să întipăresc în mintea medicilor și conducătorilor noștri importanța de a-L reprezenta corect pe Dumnezeu, pentru ca lumea să Îl poată vedea în frumusețea Lui. Doresc ca ei să fie atât de mult umpluți cu Duhul care sălășluiește în El, încât metodele lumești să nu aibă nici o putere de a le distrage atenția de a prezenta oamenilor mărețele și minunatele posibilități pe care le are fiecare suflet care Îl primește pe Domnul Hristos și crede în El. — (Manuscript 27, 1902).LMM 179.5