Capitolul 12 — Hainele pentru Sabat

Problema Sabatului este un test cu care se va confrunta întreaga lume. Nu avem nevoie de nici un alt test mai dificil pentru poporul lui Dumnezeu. Dușmanul ar fi încântat să aducă în atenție subiecte care să abată mintea oamenilor și să-i determine să intre în dispută cu privire la subiectul îmbrăcămintei. Surorile noastre să se îmbrace simplu, așa cum multe o fac deja, având haine confecționate din materiale bune, durabile, modeste, potrivite acestor vremuri, iar mintea lor să nu fie preocupată peste măsură de subiectul îmbrăcămintei. — (Selected Messages 3:254.)MS 60.1

Nimeni să nu dezonoreze sanctuarul lui Dumnezeu printr-o îmbrăcăminte bătătoare la ochi. (...) — (Child Guidance, 427.)MS 60.2

(...) Toți trebuie să fie învățați să aibă haine îngrijite, curate și ordonate, dar să nu-și îngăduie acea împodobire exterioară care este cu totul nepotrivită pentru sanctuar. N-ar trebui să existe nici o etalare a veșmintelor, căci aceasta încurajează lipsa de respect. Atenția oamenilor este adeseori atrasă către un articol sau altul de îmbrăcăminte de calitate, și astfel apar gânduri ce n-ar trebui să aibă loc în inima închinătorilor. Dumnezeu trebuie să fie subiectul gândirii și al închinării și orice atrage mintea de la serviciul solemn și sacru este o ofensă pentru El. A face paradă de funde și panglici, de volănașe și pene și de podoabe de aur și de argint este un fel de idolatrie și este cu totul nepotrivită pentru slujirea sfântă a lui Dumnezeu. — (Temperance, 427.)MS 60.3

Multe nu vor lua parte la serviciul divin din Sabat pentru că îmbrăcămintea lor nu este ca stil și împodobire, asemenea celei a surorilor lor creștine. Vor ține surorile mele seamă de aceste lucruri așa cum sunt și vor înțelege pe deplin greutatea influenței lor asupra altora? Mergând pe o cale interzisă, ele conduc pe altele pe aceeași cale a neascultării și alunecării. Simplitatea creștină este sacrificată pentru împodobirea exterioară. Surorile mele, cum să schimbăm toate acestea? Cum să scăpăm din cursa lui Satana și să rupem lanțurile care ne-au legat în robia modei? Cum să recâștigăm ocaziile pierdute? Cum să aducem puterile noastre la o activitate sănătoasă, viguroasă? Există numai o singură cale, și aceasta este să facem din Biblie regula noastră de viață. (...) — (Counsels on Health, 597; Testimonies for the Church 4:632; The Review and Herald, 8 iulie, 1880.)MS 61.1

Unii adoptă ideea că, pentru a aduce la îndeplinire acea separare de lume, cerută de Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să fie neglijenți cu felul în care arată. Există o categorie de surori care cred că împlinesc principiile neconformării cu lumea purtând în Sabat o bonetă de soare obișnuită și aceeași rochie pe care o poartă în cursul săptămânii, când apar în adunarea sfinților ca să se închine lui Dumnezeu. Unii bărbați care mărturisesc a fi creștini, văd problema îmbrăcămintei în aceeași lumină. Aceste persoane se adună cu poporul lui Dumnezeu în Sabat, cu hainele prăfuite și murdare și chiar cu rupturi largi în îmbrăcămintea pusă pe ei în mod neglijent. — (Child Guidance, 428; The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.)MS 61.2

Dacă oamenii din această categorie ar fi avut un angajament să se întâlnească cu un prieten onorat de lume, de care doreau să fie favorizați, s-ar fi străduit să apară în prezența lui cu cele mai bune haine ce puteau fi obținute, deoarece acest prieten s-ar fi simțit insultat dacă ei ar fi venit în prezența lui cu părul nepieptănat și cu îmbrăcămintea murdară și în dezordine. Totuși aceștia cred că nu contează în ce haine apar sau care este condiția persoanei lor când se întâlnesc în Sabat să se închine marelui Dumnezeu. — (Child Guidance, 428; The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.)MS 61.3

Mulți au nevoie de învățătură cu privire la felul în care să apară în locașul de închinare în Sabat. Ei nu trebuie să vină în prezența lui Dumnezeu în hainele obișnuite, purtate în cursul săptămânii. Toți trebuie să aibă un costum special pentru Sabat, care să fie purtat când merg la serviciul divin în casa lui Dumnezeu. În timp ce nu trebuie să ne conformăm modei lumești, nu trebuie nici să fim indiferenți cu privire la înfățișarea noastră exterioară. Să fim îngrijiți și ordonați, totuși fără podoabe. Copiii lui Dumnezeu trebuie să fie curați înăuntru și în afară. — (Child Guidance, 53; Testimonies for the Church 6:355.)MS 62.1

Trebuie să fim deosebit de atenți ca hainele pe care le purtăm în ziua de Sabat să arate că respectăm sfințenia lui și ne închinăm lui Dumnezeu. Linia de demarcație dintre astfel de oameni și lume va fi prea clară ca să nu se înțeleagă. — (Selected Messages 2:476; The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.)MS 62.2

Influența credincioșilor ar fi de zece ori mai mare dacă cei care acceptă adevărul și care până acum au fost nepăsători și delăsători ar fi înălțați, sfințiți prin adevăr, astfel încât să-și formeze obiceiul de a fi îngrijiți, ordonați și cu bun gust în îmbrăcăminte. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al ordinii, iar neatenția, murdăria sau păcatul nu sunt câtuși de puțin pe placul Lui. — (Selected Messages 2:476; The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.)MS 62.3

Deși podoabele și ornamentele inutile trebuie evitate, ca fiind opuse statutului de urmași ai blândului și umilului Isus, nu trebuie să descurajăm bunul gust, curățenia și ordinea în îmbrăcăminte. Unii care dovedesc nepăsare în ceea ce privește înfățișarea lor vorbesc despre mândria în îmbrăcăminte. Ei socotesc o virtute a fi îmbrăcat neglijent și fără gust. Ei consideră că decența și ordinea înseamnă mândrie și găsesc scuze pentru înfățișarea lor neglijentă chiar în ziua de Sabat, spunând că Dumnezeu cere poporului Său să se separe de lume. Dar, dacă aceste persoane ar avea o întâlnire cu un prieten onorat în societate, dorind în mod special să-i câștige simpatia, atunci ei ar căuta să meargă la întâlnire purtând cele mai bune și atrăgătoare haine pe care le au. Dar, în Sabat, când se adună să se închine marelui Dumnezeu, ei se gândesc că nu are importanță cum arata hainele lor și în ce condiție se găsește corpul lor. În Casa Sa, care este anticamera Celui Preaînalt, unde sunt prezenți îngerii cerești, ei dau dovadă de prea puțin respect și venerație. Toți cei care se întâlnesc în Sabat pentru a se închina lui Dumnezeu trebuie, dacă este posibil, să aibă haine potrivite, de bun-gust și curate. Este o dezonoare pentru Sabat, pentru Dumnezeu și pentru Casa Lui să poarte în această zi hainele murdare pe care le-au purtat în cursul celor șase zile de lucru, dacă își pot procura o îmbrăcăminte mai potrivită. — (Christian Temperance and Bible Hygiene, 86.)MS 62.4

(...) Mi-a fost arătat, în mod special, că cei care susțin adevărul prezent trebuie să aibă grijă în mod deosebit sa apară înaintea lui Dumnezeu, în Sabat, într-un mod care să arate că noi îl respectăm pe Creator, care a sfințit și a onorat în mod special acea zi. Toți aceia care au o anumită considerație față de Sabat trebuie să fie persoane curate, ordonate în îmbrăcăminte; pentru că ele vor apărea în fața unui Dumnezeu gelos, care este ofensat prin necurăție și dezordine și care observă orice semn de lipsă de respect. Unii au socotit că este rău să poarte altceva pe cap decât o pălărie de soare. Unii ca aceștia cad în extreme grave. Nu poate fi socotită mândrie dacă porți o pălărie curată, simplă, de paie sau de mătase. Credința noastră, dacă este trăită, ne va conduce să fim atât de simpli în îmbrăcăminte, atât de plini de râvna pentru fapte bune, încât vom fi observați ca fiind deosebiți. Însă atunci când ne pierdem gustul pentru ordine și curățenie în îmbrăcăminte, noi părăsim, de fapt, adevărul, deoarece adevărul nu înjosește niciodată, ci înalță. Necredincioșii îi privesc pe păzitorii Sabatului ca fiind oameni de jos, iar atunci când acești credincioși sunt neglijenți în îmbrăcăminte, grosolani și neciopliți în ce privește manierele, influența lor nu face altceva decât să consolideze această concluzie a necredincioșilor. (...) — (Testimonies for the Church 1:275.)MS 63.1

Toți instructorii școlii de Sabat trebuie să fie ucenici ai lui Hristos, iar cei care nu se comportă consecvent ca ucenici ai Lui nu trebuie să fie invitați să devină instructori ai școlii de Sabat, deoarece ei au nevoie, mai întâi, să fie învățați să-L iubească pe Dumnezeu și să se teamă de El. “Fără Mine”, spune Domnul Isus, “nu puteți face nimic”. Ce valoare pot avea învățăturile unuia care nu-L cunoaște din experiență pe Hristos? Dacă este total nepotrivit ca un astfel de om să fie folosit ca instructor al școlii de Sabat, este mult mai grav ca o grupă a școlii de Sabat să se afle sub influența unui instructor ale cărui haine și al cărui comportament îl neagă pe Mântuitorul căruia pretinde că-l slujește. — (Counsels on Sabbath School Work, 93; Testimonies on Sabbath-School Work, 54.)MS 64.1

Toți cei care se întâlnesc în Sabat pentru a I se închina lui Dumnezeu trebuie, pe cât posibil, să poarte haine curate, care li se potrivesc, și plăcute. Este o dezonoare pentru Sabat, pentru Dumnezeu și Casa Sa dacă aceia care susțin că Sabatul este ziua sfântă a Domnului, ce trebuie onorată, poartă în Sabat aceleași haine pe care le-au folosit în cursul săptămânii, la lucrul zilnic, deși și-ar putea procura altele. Dacă există oameni care sunt vrednici, care se închină Domnului Sabatului cu toată inima, dar care nu au alte haine pentru Sabat, cei care au să le doneze un rând de haine de Sabat, astfel ca și aceștia să poată veni în Casa lui Dumnezeu curați și având un aspect plăcut. O mai mare uniformitate în îmbrăcăminte îl va încânta pe Dumnezeu. Cei care risipesc bani pentru îmbrăcăminte scumpă și accesorii inutile să fie un exemplu în ceea ce privește religia curată, prin renunțarea la sine și prin simplitatea în îmbrăcăminte, iar sumele economisite să le folosească pentru a-i ajuta pe frații și pe surorile sărace, pe cei pe care Dumnezeu îi iubește, să-și poată procura haine îngrijite și modeste. — (Selected Messages 2:474; The Review and Herald, 23 ianuarie, 1900.)MS 64.2