Nevoia de discernământ spiritual^{6Mărturii speciale, Seria A 6:3-17 (1896).}

Pe vaporul “Alameda”, în mijlocul oceanului,

17 noiembrie 1891

Mântuirea este o lucrare a Divinității. Prerogativa lui Dumnezeu este aceea de a reface, nu de a nimici. Moartea Fiului lui Dumnezeu a fost plănuită încă înainte de întemeierea lumii. Existența păcatului este inexplicabilă, prin urmare, niciun suflet nu îl cunoaște pe Dumnezeu, până când nu se vede pe sine în lumina reflectată de pe crucea Golgotei și până când nu se detestă pe sine ca păcătos, cu toată amărăciunea sufletului. Când sufletul lui strigă, copleșit de marea nevoie după un Mântuitor care iartă păcatul, Dumnezeu i se descoperă plin de har și de milă, iertător, iubitor, plin de îndurare și îndelung răbdător. Dacă suntem niște slujitori credincioși ai lui Isus Hristos, fiecare dintre noi, ca membru al bisericii, va fi un conlucrător cu Dumnezeu. Când unul este lovit și rănit de vrăjmașul și face greșeli, trebuie să ne asumăm lucrarea misionară pentru cei de lângă noi și, ca niște conlucrători cu Dumnezeu, credincioși și loiali față de Stăpânul nostru, să ne străduim să vindecăm, nu să distrugem și să ruinăm. Speranța pe care o avem în Hristos se datorează faptului că suntem păcătoși. Noi avem dreptul de a cere un Mântuitor. Prin urmare, dacă printre cei asociați cu noi în activitate, în oricare dintre instituțiile noastre, sunt unii care greșesc, niciunul să nu înceapă să denunțe, să condamne și să distrugă, ca și cum ar fi lipsit de greșeli.MP 264.2

Lucrarea creștinilor este aceea de a vindeca, de a reface și de a repara. Acest proces vindecător salvează multe suflete și acoperă o mulțime de păcate. Dumnezeu este iubire. Iubirea este esența divinității Sale. El face tot ce poate pentru a vindeca orice rană și nu-i oferă lui Satana nicio ocazie de a triumfa, în efortul lui de a face răul să pară cât se poate de grav și de a expune slăbiciunile noastre în fața vrăjmașilor. Lumea nu trebuie lăsată să intre în biserică și nici nu trebuie să fie căsătorită cu biserica, unindu-se cu ea. Dacă se va întâmpla așa, biserica va ajunge întru totul coruptă, așa cum este descris în Apocalipsa: “... o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte”.MP 265.1

Influența asocierii cu cei lumești

Prin asocierea cu lumea, instituțiile noastre vor ajunge șubrede și nedemne de încredere, deoarece acești oameni lumești, recomandați și puși în poziții de răspundere, sunt priviți ca niște învățători care trebuie să fie respectați datorită poziției lor oficiale de educatori și îndrumători, în timp ce ei sunt conduși în mod sigur de spiritul și de puterea întunericului, așa încât linia de delimitare dintre slujitorii lui Dumnezeu și cei care nu li slujesc ajunge să fie imperceptibilă. Domnul Hristos a spus o parabolă despre o țarină în care ar fi trebuit să fie semănată numai sămânță bună, dar pe care lucrătorii o priveau dezamăgiți și întrebau: “Nu ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?” Stăpânul țarinei a răspuns: “Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta”.MP 265.2

Pârâșul fraților

Iată ce mi-a fost descoperit cu privire la Așezământul Rural pentru Sănătate^{7Vezi Note suplimentare.}. Am avut o solie de avertizare. Am vorbit cu seriozitate și știu că Domnul a revărsat Duhul Sfânt asupra mea, în timp ce prezentam pericolul asocierii cu lumea și al iubirii de lume. Omul lumesc urmărește fără încetare să-i critice și să-i acuze pe cei care li slujesc lui Dumnezeu. Acest spirit se va manifesta, prin lamentările unor așa-ziși creștini, care nu au fost schimbați niciodată de harul lui Isus Hristos. Ei sunt niște dușmani de moarte ai celor care cred. Ei disprețuiesc Sabatul poruncii a patra și, dacă ar putea face să pară că aceia care se străduiesc să respecte poruncile lui Dumnezeu greșesc, Satana și-ar atinge ținta și ce s-ar întâmpla după aceea? Satana și-a arătat puterea de a acuza, dar amenințările lui nemiloase nu vor avea efect, dacă toții credincioșii vor rămâne loiali cuvintelor Domnului Hristos, nefiind doar niște ascultători, ci și împlinitori ai Cuvântului Său. Oamenii împotriva cărora sunt făcute aceste plângeri au făcut legământ cu Isus Hristos să se iubească, să se respecte și să fie credincioși unii față de alții, fiind uniți cu Hristos în părtășia bisericii. A vă asocia cu aceia care sunt căutători de greșeli, a fi niște pârâși ai fraților voștri și a prelua reproșurile pe care vi le sugerează ei, înseamnă a susține lucrarea vrăjmașului, așezându-vă în mâinile lui și ajutându-l să aibă succes.MP 266.1

De ce a fost tratat Domnul Hristos cu ură?

Le-am prezentat ascultătorilor faptul că Isus, Domnul vieții și al slavei, a fost răstignit din cauza răutății iudeilor, pentru că principiile prezentate de El nu coincideau cu ideile lor și cu aspirațiile lor ambițioase. El a condamnat viclenia, planurile lor ascunse de a câștiga supremația și toate practicile nesfinte. Pilat și Irod s-au împrietenit ca să-L răstignească pe Domnul Hristos. Ei au făcut pe placul iudeilor, aducând la înfăptuire vrăjmășia lor împotriva Aceluia pe care Pliat îl declarase nevinovat. Le-am vorbit despre Iuda, care L-a trădat pe Domnul său pentru bani, despre Petru, care L-a tăgăduit pe Domnul său, în timp ce El era umilit în sala de judecată. Cu câteva ore mai înainte, Petru îl asigurase cu o mare hotărâre că va merge cu El în închisoare și la moarte și, în ciuda declarației Domnului Isus, care îi spusese că îl va tăgădui de trei ori înainte să cânte cocoșul, el a fost atât de încrezător în sine, încât nu a considerat că lucrurile spuse de Domnul Hristos erau adevărate și reale. Cât de puțin se cunoștea Petru pe el însuși! Curând, împrejurările au pus la încercare loialitatea lui față de Domnul. El L-a tăgăduit pe Domnul Isus, chiar în ceasul în care ar fi trebuit să vegheze alături de El în rugăciune fierbinte. În sala de judecată, când a fost acuzat că era unul dintre ucenicii Acelui Om, Petru a negat, iar când a fost acuzat a treia oară, el și-a subliniat negarea prin blesteme și înjurături.MP 267.1

Efectul unei convertiri adevărate

“Ci voi veți primi o putere, când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori.” Domnul Isus S-a uitat la Petru cu mâhnire și cu tristețe, dar nu cu disperare. Privirea Sa i-a frânt inima lui Petru, care îl făgăduise pe Domnul Său.MP 267.2

Dar Petru s-a pocăit și, după răstignirea și învierea Domnului Hristos, când s-a aflat înaintea conducătorilor, el a mărturisit cu îndrăzneală pentru Isus și i-a acuzat pe conducători, prin cuvintele: “Voi ați lepădat pe Cel Sfânt și Neprihănit, și ați cerut să vi se dăruiască un ucigaș. Ați omorât pe Domnul vieții.” Acolo, Petru s-a arătat a fi un om întru totul diferit de Petru cel mândru și încrezător în sine, așa cum fusese înainte de convertirea sa. Le-am vorbit ascultătorilor mei despre amenințările celor din lume, ale vrăjmașilor lui Hristos, care le spuneau solilor Săi: “Să nu învățați în Numele acesta” și “ați făcut să cadă asupra noastră sângele Omului acestuia”. Oare au avut succes aceste amenințări? Au făcut ele ca martorii lui Hristos să ajungă niște lași? Nu. Ei au proclamat solia primită de la Dumnezeu, au fost închiși în închisoare, dar Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Său să-i elibereze. În timpul nopții, îngerul Domnului a descuiat ușile închisorii, i-a scos de acolo pe ucenici și le-a spus: “Duceți-vă, stați în Templu și vestiți norodului toate cuvintele vieții acesteia”. Această poruncă a îngerilor cerului era întru totul opusă poruncii date de autoritățile pământești. Care dintre ele trebuia să fie respectată de ucenici? Atunci, “Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: ‘Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! Dumnezeu părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, atârnându-L pe lemn. Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui, și L-a făcut Domn și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El. Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să-i omoare.’” Apoi, Gamaliel, un învățător al legii, a vorbit în favoarea apostolilor, iar cuvintele sale au avut câștig de cauză. Ei bine, aceasta este o mică parte din cuvintele pe care Domnul m-a inspirat să le spun oamenilor.MP 268.1

Cum să-i tratăm pe cei greșiți

Am știut că oamenii aveau nevoie de cuvintele care mi-au fost inspirate și că, dacă le vor asculta, vor fi binecuvântați prin ele. Una dintre predici a fost despre modul în care trebuie să-i tratăm pe cei din biserică atunci când greșesc. Cei credincioși nu trebuiau să se lase influențați de cuvintele vrăjmașilor Domnului împotriva copiilor Săi. Dacă sunt plângeri, nemulțumiri sau acuzații, ei trebuie să studieze în școala lui Hristos și să învețe cum să se poarte cu cei împotriva cărora au fost făcute reclamații. Spune-i celui în cauză care este problema, în particular, doar între tine și el și, dacă nu te va asculta, mai ia cu tine încă două sau trei persoane și, dacă nu le va asculta nici pe ele, spune-l bisericii.MP 269.1

Nu iubiți lumea

Cei din lume nu iau parte împreună cu cei credincioși la această lucrare, Ei nu pot discerne motivele și principiile care determină legăturile și comportamentul dintre cei ce fac parte din poporul lui Dumnezeu. Noi trebuie să fim niște soldați credincioși în armata lui Isus Hristos. Toți urmașii Săi să țină pasul cu Conducătorul lor. Să nu le împărtășească niciodată vrăjmașilor lui Isus Hristos secretele lor cu privire la acțiunile pe care intenționează să le întreprindă în domeniul lor de activitate, căci aceasta este o trădare a răspunderii sfinte și îi oferă vrăjmașului toate avantajele. Cei din poporul lui Dumnezeu să se sfătuiască doar cu aceia care fac parte din rândul lor. Vrăjmașii lui Hristos să nu fie familiarizați cu secretele lor, în timp ce acelora care sunt copiii lui Dumnezeu nu li se spun tocmai lucrurile pe care ar trebui să le cunoască. Cei ce se tem de Domnul cunosc tainele Sale.MP 269.2

Lumea este cel mai mare vrăjmaș al religiei. Puterile satanice lucrează fără încetare prin intermediul lumii, dar unii care se declară a fi creștini sunt într-o legătură atât de strânsă cu lumea și se identifică atât de mult cu spiritul, țintele și principiile ei, încât nu se mai poate face deosebire între cei ce li slujesc lui Dumnezeu și cei ce slujesc lumii. Vrăjmașul lucrează fără încetare pentru a face lumea să pară a fi superioară celor ce cred în Domnul Isus și caută să fie împlinitori ai Cuvântului Său. Cuvintele de laudă și flatările venite din partea celor lumești sunt primite ca niște bomboane dulci, dar judecata celor care îndrăgesc o astfel de mâncare este influențată de slăbiciunea pe care o arată în această privință. Viața lor spirituală este alcătuită tocmai din elementele cu care se hrănesc. Experiența lor creștină depinde, în mare măsură, de laudele și de aprecierile oamenilor. Teama și iubirea de Dumnezeu nu sunt împletite cu experiența lor.MP 270.1

Cât de trist și vrednic de milă este să vezi că oameni, care au cunoscut lucrurile Duhului lui Dumnezeu, cad în brațele lumii, într-o asemenea măsură, încât sunt influențați întru totul de părerile ei și depind de favorurile ei pentru a avea succes și putere! Cât de vizibil sunt înstrăinați asemenea oameni de Domnul Hristos, cât de plini sunt de mulțumire de sine, de vanitate și de îngâmfare și cât de lipsiți de viziune în ce privește spiritualitatea! Cât de mic este discernământul pe care îl au pentru a face deosebire între un copil al lui Dumnezeu, un moștenitor al împărăției, și acela care îi aparține celui rău, care este un copil al neascultării și un vrăjmaș al lui Dumnezeu!MP 270.2

Cele două clase

În lumea noastră sunt doar două clase de oameni: cei care ascultă de Isus Hristos, care caută să îndeplinească voia Domnului și se străduiesc pentru propria mântuire și a tuturor celor cu care sunt în legătură cu ei și poartă Numele lui Hristos, și copiii neascultării, în lumea noastră sunt numai două clase de oameni. Prin urmare, ascultați cuvintele Aceluia care cunoaște totul: “Voi, copilașilor, sunteți din Dumnezeu și i-ați biruit, pentru că Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume. Ei sunt din lume, de aceea vorbesc ca din lume, și lumea îi ascultă”. (1 Ioan 4, 4.5.) Sufletele sunt amăgite. Ele nu sunt conduse de teama și de iubirea față de Dumnezeu. Stăpânul lor este lumea, iar ele aleargă după mirajului ei atrăgător și înșelător. Ascultați-L pe Acela care și-a dat viața pentru lumea aceasta, “pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. El a vorbit așa cum nu a vorbit niciun alt om. Întregul capitol 15 din cartea lui Ioan conține o lecție foarte importantă. Citiți-l și ascultați-l. Încă o dată, ascultați vocea lui Dumnezeu. “Voi nu puteți să-I slujiți și lui Dumnezeu, și lui mamona.”MP 270.3

Amestecul credincioșilor cu cei necredincioși

În niciuna dintre instituțiile noastre, cei ce fac parte din poporul lui Dumnezeu să nu semneze vreun pact cu vrăjmașul lui Dumnezeu și al omului. Datoria bisericii față de lume nu este aceea de a se conforma cu ideile ei sau de a accepta opiniile și sugestiile ei, ci de a asculta cuvintele pe care Domnul Hristos le-a rostit, prin slujitorul Său Pavel: “Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cei necredincioși. Căci ce legătură este între neprihănire și fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înțelegere poate fi între Hristos și Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios?” Acest sfat se referă în special la căsătoria cu cei necredincioși, dar semnificația lui este mult mai extinsă. El se referă la toate mijloacele de lucrare rânduite de Dumnezeu, la instituțiile noastre de sănătate, la colegiile noastre și la casele noastre de editură.MP 271.1

Subiectul acesta ne este prezentat într-o lumină corectă și ni se adresează o întrebare: “Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: ‘Eu voi locui și voi umbla în mijlocul lor. Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu’. De aceea: ‘Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul. Nu vă atingeți de ce este necurat’.” Aceste cuvinte se referă la îndemnurile și lucrările rele ale copiilor neascultării. În nicio situație, nu trebuie să vă lăsați contaminați de spiritul sau de influența celor necredincioși. Temeți-vă să vă uniți sau să vă asociați cu ei. Temeți-vă să le comunicați lucrările cauzei lui Dumnezeu acelora care nu au nicio legătură cu Dumnezeu și nu au nicio simpatie față de cei care iubesc adevărul lui Dumnezeu. “Eu vă voi fi Tată, și voi îmi veți fi fii și fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.”MP 271.2

Îmi ridic vocea, avertizând împotriva amestecului, în instituțiile noastre, unor oameni lumești cu aceia care sunt credincioși. Trebuie să tragem un semnal de alarmă. Oamenii puși în poziții de răspundere în instituțiile noastre vor avea rolul de educatori. Ceilalți vor fi sfătuiți să aștepte din partea lor îndrumare, iar aceasta este o capcana pentru cei șovăielnici. Ideile lor cu privire la neprihănire și adevăr vor ajunge confuze. Ei îi aud pe acei oameni care nu au niciun respect față de adevăr șoptind batjocoritor și disprețuind adevărul care ar trebui păstrat cu sfințenie și cu fermitate.MP 272.1

Atunci când se va plănui programul de lucru pentru ziua de vineri, luându-se în considerare Sabatul Domnului, Satana va lucra prin acei copii ai neascultării pentru a prelungi serviciul în orele sfinte, iar ei le vor porunci acelora care se află sub conducerea lor să lucreze în Sabat, și apoi vor jubila, iar Satana va triumfa.MP 272.2

Când oamenii aflați în cele mai înalte poziții de răspundere nu fac nicio deosebire între cei care Îi slujesc și cei care nu Îi slujesc, ei dovedesc prin aceasta că nu au ca unic scop slava lui Dumnezeu. Prin urmare, tot trupul lor este plin de întuneric. Când acești oameni cu autoritate ajung să fie asociați atât de îndeaproape cu cei lumești, încât să considere drept realitate și adevăr plângerile unor necredincioși, pur și simplu nu cunosc spiritul de care sunt conduși. Când încurajează acest spirit și plângerile împotriva celor din poporul lui Dumnezeu, ei dovedesc că sunt de partea vrăjmașului, umilindu-i și înjosindu-i pe aceia pe care Domnul îi iubește, și întăresc influența celor nelegiuiți, care fac o lucrare rea. Dacă se simt liberi să-i lase pe pârâșii copiilor Iui Dumnezeu să plănuiască în locul lor împotriva celor aleși ai Săi, ei nu-L au pe Domnul Hristos alături în călăuzirea planurilor lor.MP 273.1

Tratarea corectă a celor care greșesc

Când unul dintre copiii Domnului greșește, dacă oamenii cu autoritate au discernământ în lucrurile spirituale, vor înțelege că poziția lor nu le permite să-și trădeze responsabilitățile sfinte și nu vor lăsa cauza lui Dumnezeu în mâinile vrăjmașului. Ei nu vor fi reținuți tocmai față de aceia în care ar trebui să aibă încredere, lucrând în tăcere și în secret și dezvăluindu-și planurile față de cei care nu au nicio simpatie față de poporul ales al lui Dumnezeu. Dacă unii, necredincioși sau credincioși, au nemulțumiri și îl acuză pe vreunul dintre lucrătorii din instituțiile noastre de sănătate, atunci, următoarea îndrumare specială dată de Domnul nostru, Isus Hristos, să fie printre mottourile din întregul stabiliment: “Nu judecați, ca să nu fiți judecați. Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.”MP 273.2

Mergeți la cei despre care se presupune că au greșit și vorbiți cu ei, și nu vă comportați duplicitar și ipocrit, tratându-i zi de zi cu o prietenie aparentă, dar complotând în același timp împotriva lor, în armonie deplină cu slujitorii satanici, pentru a dezrădăcina, a doborî și pentru a-i îndepărta din instituțiile noastre pe aceia pe care necredincioșii doresc să-i îndepărteze, deși fraților sau surorilor de credință nu li se spune niciun cuvânt prin care să fie înțeleși, încurajați-i și ajutați-i să se corecteze, dacă greșesc. Iar dacă nu greșesc, să li se recunoască dreptatea, iar mustrarea să le fie adresată acelora care merită — care pun la cale o lucrare rea, deoarece în spatele cortinei se află Satana. Domnul Isus i-a mustrat pe farisei, comparându-i cu niște morminte văruite, care nu ascund altceva decât degradare. Domnul urăște prefăcătoria, viclenia și înșelăciunea. Aceasta este lucrarea Lui Satana. Lucrarea lui Dumnezeu este deschisă și directă. Nimeni nu va lucra împotriva unui copil al lui Dumnezeu pe temeiul mărturiei unui vrăjmaș al Domnului și după metodele lui Satana — ascunzându-se, dar sugerând, instigând și plănuind într-o unire deplină cu vrăjmașii Domnului.MP 274.1

Cum poate Universul să privească o asemenea lucrare ascunsă și lașă împotriva celor care Îl iubesc pe Dumnezeu și respectă poruncile Sale? Membrii bisericii pot comite erori și adesea greșesc, dar trebuie să fie tratați eu bunăvoință și cu amabilitate, așa cum i-ar trata Domnul Hristos. Dumnezeu îi mustră pe toți cei care se află în lucrarea Sa, dar sunt niște înșelători, declarând că sunt prieteni ai lui Hristos, și totuși lucrând în mod tainic, din umbră, împotriva acelora care îl iubesc pe Dumnezeu. “Fraților, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești, să-l ridicați cu duhul blândeții. și ia seama la tine însuți ca să nu fii ispitit și tu.”MP 274.2

Aceasta este lucrarea noastră, fraților, suntem noi dispuși să o îndeplinim? S-a făcut atât de puțin în sensul acesta, încât cuvintele Martorului Credincios se întorc împotriva bisericii: “Dar ce am împotriva ta, este că ți-ai părăsit dragostea dintâi. Adu-ți aminte de unde ai căzut, pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine, și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.” “El mi-a arătat pe marele preot Iosua, stând în picioare înaintea îngerului Domnului, și pe Satana stând la dreapta lui, ca să-l pârască. Domnul a zis Lui Satana: ‘Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un tăciune scos din foc?’ Dar Iosua era îmbrăcat în haine murdare, și totuși stătea în picioare înaintea îngerului.” Aceasta a fost manifestarea lui Satana. El înșelase sufletele prin amăgirile și ispitele lui. Aceste suflete se pocăiseră înaintea lui Dumnezeu și în dreptul numelor lor era scrisă iertarea. Satana le acuza de păcate și pretindea că are dreptul de a face tot ce dorește cu ele, din cauza fărădelegilor pe care tocmai el le determinase să le săvârșească. Dar Domnul Isus privea cu mila cea mai duioasă și iubitoare la aceste suflete credincioase, care se încredeau în El și în neprihănirea Lui. “Iar îngerul, luând cuvântul, a zis celor ce erau înaintea Lui: ‘Dezbrăcați-L de hainele murdare de pe el!’ Apoi a zis lui Iosua; ‘Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea și te îmbrac cu haine de sărbătoare!’ Eu am zis: ‘Să i se pună pe cap o mitră curată!’ și i-au pus o mitră curată pe cap, și l-au îmbrăcat în haine, în timp ce îngerul Domnului stătea acolo.” Oare, oamenii pe care Dumnezeu i-a așezat în poziții de răspundere vor da glas acuzațiilor lui Satana împotriva copiilor lui Dumnezeu? Să ne purtăm ca niște creștini, credincioși ca oțelul față de Dumnezeu și fața de lucrarea Sa sfântă, și să fim înțelepți pentru a discerne metodele pe care le folosește Satana în lucrările lui ascunse și înșelătoare prin copiii neascultării.MP 275.1

Cuvintele noastre

“Cuvintele voastre sunt aspre împotriva Mea, zice Domnul. și mai întrebați: ‘Ce-am spus noi împotriva Ta?’ Ați zis: ‘Degeaba slujim lui Dumnezeu, și ce am câștigat dacă am păzit poruncile Lui și am umblat triști înaintea Domnului oștirilor? Acum îi fericim pe cei trufași, da, celor răi le merge bine, da, ei ispitesc pe Dumnezeu și scapă!’ Acestea sunt cuvintele celor neconsacrați, care se despart de Dumnezeu, orbiți de vrăjmașul. Ei nu pot discerne căile și lucrările lui Dumnezeu. După aceea, textul biblic prezintă o categorie opusă: ‘Atunci și cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul’. Aceste cuvinte nu au fost vorbe de rău la adresa fraților sau nemulțumiri cu privire la Dumnezeu, ci cuvinte rostite dintr-o inimă sinceră, în care nu era nicio lucrare ascunsă, nicio viclenie. ‘Domnul a luat aminte la lucrul acesta, și a ascultat, și o carte de aducere-aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul și cinstesc Numele Lui.’ ‘Ei vor fi ai Mei’, zice Domnul oștirilor, ‘îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său, care-i slujește. și veți vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit și cel rău, dintre cel ce slujește lui Dumnezeu și cel ce nu-l slujește’.”MP 276.1

Putere în unitatea cu Hristos

Fie ca Domnul să-i binecuvânteze pe oamenii care au discernământ spiritual, pentru a înțelege că lumea și copiii lui Dumnezeu nu pot fi niciodată în parteneriat. Oricine va fi prietenul lumii este dușmanul lui Dumnezeu. Chiar dacă fiecare credincios trebuie să conlucreze cu Hristos pentru convertirea copiilor întunericului, prezentându-L pe Mielul lui Dumnezeu care a îndepărtat păcatele lumii, niciunul nu poate avea o simpatie atât de mare față de cei lumești, încât să se lase influențat de ei, aducând la îndeplinire sfaturile lor și nedreptățindu-i pe cei aleși de Dumnezeu. Dumnezeu nu lucrează în felul acesta. Puterea se află în unitatea deplină, nu în număr, ci în încredere și în unire desăvârșită cu Hristos. Astfel, unul poate să alunge o mie și doi pot să pună pe fugă zece mii. Să nu formăm asocieri nesfinte cu prietenii lumii, pentru că Dumnezeu a rostit un blestem împotriva unor asemenea uniuni. Poporul lui Dumnezeu să stea cu fermitate de partea adevărului și a neprihănirii. Deja vedem consecințele îngrozitoare ale asocierii credincioșilor cu cei necredincioși. Rezultatul este că necredincioșilor li se acordă încrederea care li se cuvine doar acelora care Îl iubesc și îl respectă pe Dumnezeu.MP 276.2

Puterea întunericului și-a pus deja amprenta asupra lucrării care ar fi trebuit să rămână curată, neatinsă și neîntinată de amăgirile iscusite ale lui Satana. Ne ridicăm glasul în semn de avertizare cu privire la atracțiile societății, manifestate prin sfaturi și tentații lumești. Păstrați-vă neîntinați. Nu vă atingeți de niciun lucru necurat. Nu îngăduiți ca propunerile și îndrumările lumii să conducă poporul lui Dumnezeu. Blestemat să fie acela a cărui înțelepciune nu vine de sus, ci de la Satana! Oameni cu o evlavie superficială, motivați de dorința de a deține conducerea și de a câștiga faima, trădează interesele cele mai sfinte în mâna unor necredincioși.MP 277.1

Banii să nu fie obținuți prin aprobarea vreunei practici necurate. Harul lui Hristos să fie adus în inimă și, chiar dacă lucrătorii din instituțiile noastre sunt puțini, Dumnezeu poate să lucreze împreună cu ei și vor reuși. Să nu fie exercitată nicio influență înșelătoare, pentru că este ceva necurat, Nu trebuie să existe nicio mână întinată. Dumnezeu va recunoaște mâinile și inimile curate. “Căci așa vorbește Cel Preaînalt, a cărui locuință este veșnică și al cărui Nume este sfânt: ‘Eu locuiesc în locuri înalte și în sfințenie, dar sunt cu omul zdrobit și smerit, ca să înviorez duhurile smerite și să îmbărbătez inimile zdrobite’.”MP 277.2

*****

Lumina slavei lui Dumnezeu trebuie să se reverse asupra noastră. Avem nevoie de ungerea sfântă din cer. Oricât de inteligent și oricât de învățat poate să fie cineva, dacă nu păstrează o legătură fermă cu Dumnezeul lui Israel, nu este calificat să-i învețe pe alții. Cel care este în legătură cu Cerul va face lucrările lui Hristos. Prin credința în Dumnezeu, el va avea puterea de a-i influența pe oameni. El va căuta oile pierdute ale casei lui Israel. Dacă puterea divină nu se asociază cu efortul omenesc, tot ce ar putea să realizeze cei mai mari oameni ai lumii nu valorează nimic. Este nevoie de Duhul Sfânt în lucrarea noastră. — The Review and Herald, 18 februarie, 1890.MP 278.1