Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Căminul adventist

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Capitolul 55 — Standarde morale

    Satana caută să pervertească instituția căsătoriei — A fost planul bine studiat al lui Satana (în veacul antediluvian) de a perverti instituția căsătoriei, de a slăbi obligația acesteia și de a-i diminua caracterul sacru; pentru că pe nici o altă cale mai sigură nu ar fi putut el deforma mai bine chipul lui Dumnezeu în om și deschide ușa către nenorocire și viciu. 1Patriarhi și profeți, 338.CA 326.1

    Satana cunoaște foarte bine materialul cu care are de-a face în inima omului. El cunoaște — căci le-a studiat cu o intensitate diabolică timp de mii de ani — punctele cel mai ușor de cucerit din fiecare caracter; și, de-a lungul multor generații la rând, el a lucrat să-i distrugă pe cei mai puternici bărbați, prinți în Israel, prin aceleași ispite care au avut așa mare succes la Baal-Peor. De-a lungul veacurilor, au existat atâtea caractere ruinate care au eșuat pe stâncile indulgenței senzuale. 2Idem, 457.CA 326.2

    Tragedie în Israel — Nelegiuirea care a atras judecățile lui Dumnezeu asupra lui Israel a fost imoralitatea. Impertinența femeilor de a atrage suflete în cursă nu s-a sfârșit la Baal-Peor. În ciuda pedepselor primite de păcătoșii din Israel, aceeași crimă a fost repetată de multe ori. Satana era din ce în ce mai activ, căutând să-l nimicească pe Israel cu desăvârșire. 3The Review and Herald, 17 mai, 1887.CA 326.3

    Practicarea imoralității de către evrei a dus la ceea ce nici toată strategia popoarelor și nici descântecele lui Balaam nu au putut face. Ei s-au despărțit de Dumnezeul lor. Scutul și protecția au fost îndepărtate de la ei. Dumnezeu a devenit vrăjmașul lor. Astfel, mulți dintre cei de viță nobilă și mulți din popor s-au făcut vinovați de imoralitate în așa măsură, încât aceasta a devenit păcat național, deoarece mânia lui Dumnezeu s-a extins asupra întregii adunări. 4The Review and Herald, 17 mai, 1887.CA 326.4

    Istoria se repetă — Spre încheierea istoriei acestui pământ, Satana va lucra cu toate puterile lui, în același fel și cu aceleași ispite cu care a amăgit pe vechiul Israel chiar înainte de intrarea în țara Făgăduită. El va întinde capcane acelora care pretind că păzesc poruncile lui Dumnezeu și care sunt aproape de hotarul Canaanului ceresc. El va lucra din răsputeri pentru a prinde sufletele în cursă și a-i ataca pe cei ce pretind a fi din poporul lui Dumnezeu în punctele lor cele mai slabe. Pe aceia care nu și-au supus patimile josnice puterilor nobile din ființa lor, pe aceia care au permis minții lor să plutească pe canalul îngăduinței patimilor josnice, firești, Satana este hotărât să-i nimicească cu ispitele sale — să le pângărească sufletele prin imoralitate. El nu se mulțumește cu ținte ușoare, neînsemnate, ci își folosește capcanele prin aceia pe care îi poate enumera între agenții săi, pentru a-i ademeni pe oameni să-și îngăduie lucruri care sunt condamnate de Legea lui Dumnezeu. Și bărbați din poziții de răspundere, care propovăduiesc cerințele Legii lui Dumnezeu, ale căror guri sunt pline cu argumente în apărarea Legii Sale, asupra cărora Satana și-a pornit raidul — asupra unora ca aceștia el tabără cu puterile sale diabolice și cu agenții săi care nu au tihnă, atacându-i în punctele slabe din caracterul lor, știind că cine este vinovat într-un singur punct este vinovat în toate, obținând astfel stăpânire asupra întregii ființe a omului. Mintea, sufletul, trupul și conștiința sunt implicate în această lucrare de ruinare. Dacă bărbatul respectiv a fost un sol al neprihănirii și a avut multă lumină sau dacă Domnul l-a folosit ca pe o unealtă deosebită a Lui, pentru cauza adevărului, cât de mare este atunci triumful lui Satana! Cât de mult tresaltă el! Și cât de mult este dezonorat Dumnezeu!5The Review and Herald, 17 mai, 1887.CA 327.1

    Răspândirea imoralității astăzi — Mi-a fost prezentat un tablou teribil al stării existente în lume. Imoralitatea abundă pretutindeni. Imoralitatea este păcatul special al acestui veac. Niciodată nu și-a înălțat viciul capul lui respingător cu atâta obrăznicie ca acum. Oamenii parcă sunt amorțiți, iar cei care iubesc virtutea și adevărata bunătate sunt aproape descurajați datorită obrăzniciei și răspândirii acesteia. Nelegiuirea care abundă nu se limitează numai la cei necredincioși și batjocoritori. Ar fi fost bine să fie așa, însă nu este așa. Mulți bărbați și femei, care susțin religia lui Hristos, sunt vinovați. Chiar unii dintre cei care mărturisesc că așteaptă venirea Lui nu sunt mai pregătiți pentru acel eveniment decât Satana însuși. Ei nu s-au curățit de orice întinare. Ei au făcut atât de mult pe plac firii lor, încât este natural ca gândurile lor să fie necurate și imaginația lor coruptă. Este la fel de imposibil ca mintea lor să cugete la lucruri curate și sfinte, cum este pentru cascada Niagara să-și schimbe cursul și apele să curgă în susul curentului.... Fiecare creștin va trebui să învețe să-și înfrâneze patimile și să fie condus de principii. Dacă nu face acest lucru, el nu este demn de numele de creștin. 6Testimonies for the Church 2:346, 347.CA 328.1

    Sentimentalismul bolnav abundă. Bărbați căsătoriți primesc complimente din partea unor femei căsătorite sau necăsătorite; femeile, de asemenea, par a fi fermecate și a-și pierde judecata, discernământul spiritual și bunul simț; ele fac întocmai acele lucruri pe care Cuvântul lui Dumnezeu le condamnă, pe care mărturiile Spiritului lui Dumnezeu le condamnă. Avertizările și mustrările se află în fața lor în mod limpede și totuși ele merg pe aceeași cale pe care au mers alții înaintea lor. Este un fel de joc fără minte în care s-au prins. Satana le conduce spre ruină, punând în primejdie cauza lui Dumnezeu, răstignindu-L din nou pe Fiul lui Dumnezeu și punând asupra Lui vădită ocară. 7Manuscript 19a, 1890.CA 328.2

    Ignoranța, iubirea de plăceri și obiceiurile păcătoase, care întinează sufletul, trupul și spiritul, fac ca lumea să fie plină de lepră morală; o malarie morală, mortală, distruge mii și zeci de mii. Ce trebuie făcut pentru a ne salva tinerii? Noi putem face puțin, însă Dumnezeu este viu. El domnește și El este Cel care poate face mult. 8Manuscript 8, 1894.CA 329.1

    Poporul lui Dumnezeu în contrast cu lumea — Libertinismul acestui veac corupt nu trebuie să constituie un criteriu pentru urmașii Domnului Hristos. Aceste etalări moderne de familiaritate nu trebuie să existe printre creștinii care tânjesc după nemurire. Dacă desfrâul, destrăbălarea, adulterul, nelegiuirea și crima sunt la ordinea zilei printre cei care nu cunosc adevărul și care refuză să fie călăuziți de principiile Cuvântului lui Dumnezeu, cât de important este atunci ca acea clasă de oameni, care mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos, atât de strâns legați de Dumnezeu și de îngeri, să le arate acestora o cale mai bună, mai nobilă! Cât de important este ca, prin castitatea și virtutea lor, ei să fie în contrast marcant față de acea clasă stăpânită de patimi josnice! 9Testimonies for the Church 2:459.CA 329.2

    Pericolele și primejdiile se înmulțesc — În acest veac degenerat, mulți sunt atât de orbiți de păcătoșenia păcatului, încât ei aleg o viață destrăbălată, pentru că aceasta este înclinația firească pervertită a inimii lor. În loc de a se privi în oglinda Legii lui Dumnezeu și a-și aduce inimile și caracterele în conformitate cu standardul lui Dumnezeu, ei îngăduie agenților lui Satana să înalțe standardul acestuia în inimile lor. Oameni corupți socotesc că este mai bine a interpreta Scripturile după bunul lor plac pentru a-și susține nelegiuirea decât să renunțe la păcat și să aibă o inimă și o viață curată.CA 329.3

    Sunt mai mulți oameni de acest fel decât ne putem imagina, și ei se vor înmulți pe măsură ce ne apropiem de încheierea timpului. 10Idem, 5:141.CA 329.4

    Când puterea plină de vrajă a lui Satana ia în stăpânire o persoană, Dumnezeu este uitat, iar omul întinat este ridicat în slăvi. Desfrâul tăinuit este practicat de aceste suflete amăgite ca o virtute. Acesta este de fapt un fel de vrăjitorie.... Există întotdeauna o putere plină de vrajă în nelegiuire și destrăbălare. Mintea este atât de înșelată, încât nu poate judeca în mod inteligent, iar o iluzie continuă o îndepărtează de curăție. Vederea spirituală devine încețoșată și persoane cu un moral nealterat până atunci ajung în stare confuză sub amăgirea sofistăriei acelor agenți ai lui Satana care pretind a fi soli ai luminii. Tocmai această iluzie este ceea ce dă putere acestor agenți. Dacă s-ar arăta cu obrăznicie și și-ar face avansurile în mod deschis, ei ar fi respinși fără vreun moment de ezitare; însă ei lucrează pentru ca să câștige mai întâi simpatie și să-și asigure încrederea că sunt oameni ai lui Dumnezeu, sfinți care se sacrifică. Apoi, în calitate de soli speciali, ei își încep opera lor de artă — aceea de a îndepărta sufletele de pe calea dreptății, încercând să facă fără valoare Legea lui Dumnezeu. 11Idem, 5:142, 143.CA 330.1

    Atât bărbații, cât și femeile să-și păstreze locul și să trăiască fără reproș — Mintea unui bărbat sau a unei femei nu coboară într-o singură clipă de la curăție și sfințenie la depravare, întinare și nelegiuire. Se cere timp pentru ca omul să ajungă asemenea Divinității, și tot în timp se petrece degradarea celor creați după chipul lui Dumnezeu într-o stare brută sau satanică. Prin privire, noi suntem schimbați. Deși întocmit după chipul Făcătorului Său, omul își poate educa astfel mintea, încât păcatul, pe care odinioară îl detesta, va deveni o plăcere pentru el. Când încetează să vegheze și să se roage, el încetează să-și păzească cetatea, inima, și se angajează în păcat și nelegiuire. Mintea se degradează și este imposibil să o ridice din această stare de corupție, în timp ce ea este educată să înrobească puterile morale și intelectuale și să le aducă în supunere față de pasiunile josnice. Trebuie declarat război continuu minții, cu înclinații firești, carnale; iar noi trebuie să fim ajutați de influența curățitoare a harului lui Dumnezeu, care va atrage mintea spre cele de sus și o va deprinde să cugete asupra lucrurilor curate și sfinte. 12Testimonies for the Church 2:478, 479.CA 330.2

    Nu există siguranță pentru om, tânăr sau bătrân, decât dacă simte nevoia de a-L căuta pe Dumnezeu pentru sfat, la fiecare pas. Numai aceia care mențin o strânsă comuniune cu Dumnezeu vor învăța să-i apropie pe oameni, așa cum îi prețuiește El, și să prețuiască lucrurile curate, bune, umile și modeste. Mintea trebuie apărată așa cum a fost cea a lui Iosif. Atunci ispitele de îndepărtare de integritate vor fi întâmpinate cu hotărâre: “Cum aș putea să fac un rău atât de mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?” Cea mai puternică ispită nu este scuză pentru păcat. Oricât de mare ar fi presiunea care este exercitată asupra ta, păcatul este un act pe care îl comiți pentru că tu ai ales astfel. Locul de unde pornește dificultatea este inima nerenăscută. 13Manuscript 19a, 1890.CA 331.1

    Având în vedere toate primejdiile care sunt în aceste vremuri, nu ar trebui oare ca noi, poporul păzitor al poruncilor lui Dumnezeu, să îndepărtăm din mijlocul nostru orice păcat, orice nedreptate, orice perversitate? Nu ar trebui oare ca femeile care mărturisesc că sunt de partea adevărului să se păzească cu toată puterea, în așa fel ca să nu încurajeze în nici un fel familiaritatea nepermisă? Ele pot închide multe uși ale ispitei, dacă își vor păzi în orice vreme cu strictețe felul de comportare. 14Testimonies for the Church 5:601, 602.CA 331.2

    Femeile trebuie să țină sus standardul conduitei — Scriu cu inima tristă că femeile din acest veac, atât cele căsătorite, cât și cele necăsătorite, prea adesea nu dovedesc acea rezervă care este necesară. Ele se poartă ca niște femei ușoare. Ele încurajează atențiile din partea bărbaților singuri sau căsătoriți, iar cei care sunt slabi în ce privește tăria morală vor fi ademeniți. Aceste lucruri, dacă sunt îngăduite, amorțesc simțurile morale și orbesc mintea în așa fel, încât nelegiuirea nu mai apare păcătoasă.CA 331.3

    Sunt trezite anumite gânduri, lucru care nu s-ar fi petrecut dacă femeia și-ar fi păstrat locul cu toată modestia și sobrietatea. S-ar putea ca scopul sau motivul ei să nu fi fost păcătos, însă ea a încurajat bărbați care sunt ușor ispitiți și care au nevoie de tot ajutorul din partea celor din preajma lor. Mult rău poate fi evitat dacă suntem circumspecți, rezervați, nu ne îngăduim libertăți, nu primim atenții nepermise, ci menținem un nivel al moralității și demnității. 15Manuscript 4a, 1885.CA 332.1

    De mult timp trebuia să mă adresez surorilor și să le spun că, în conformitate cu ceea ce Domnul a socotit potrivit să-mi arate din când în când, sunt mari greșeli printre ele în acest sens. Ele nu sunt precaute să se abțină de la orice se pare că este rău. Ele nu sunt cu totul circumspecte în comportamentul lor, așa cum sunt femeile evlavioase. Cuvintele lor nu sunt selectate și alese, așa cum ar trebui să fie cele ale femeilor care au primit harul lui Dumnezeu. Ele sunt prea familiare cu frații lor. Ele zăbovesc în preajma lor, se apleacă spre ei și le place în societatea lor. Ele se simt mult onorate când li se acordă atenție.CA 332.2

    Potrivit cu lumina pe care mi-a dat-o Domnul, surorile noastre ar trebui să procedeze altfel. Ar trebui să fie mai rezervate, să manifeste mai puțină îndrăzneală și să încurajeze “sfiala și sobrietatea”. Atât bărbații, cât și femeile își îngăduie prea multe discuții joviale. Femeile care pretind că sunt evlavioase își îngăduie prea mult vorbele de duh, glumele și râsul. Acest lucru este deplasat și întristează Duhul lui Dumnezeu. Aceste manifestări dau pe față lipsa curăției creștine. Ei nu își întăresc sufletul de partea lui Dumnezeu, ci aduc mult întuneric; ei alungă îngerii cerești, curați și sfinți, și îi cheamă pe aceia care îi conduc spre aceste rele până la cel mai de jos nivel. 16Testimonies for the Church 2:455.CA 332.3

    Prea adesea, femeile sunt ispititorii. Sub un pretext sau altul, ele câștigă atenția bărbaților, căsătoriți sau necăsătoriți, și îi ispitesc până când calcă Legea lui Dumnezeu și sufletele lor sunt în primejdie.... Dacă femeile ar dori să-și înnobileze viețile și să devină conlucrătoare cu Hristos, ar exista mai puține pericole datorită influenței lor; însă în starea lor prezentă, de nepăsare față de responsabilitățile căminului și cerințele lui Dumnezeu față de ele, influența lor este adesea puternică în direcția opusă, puterile lor sunt pipernicite, iar lucrarea lor nu poartă amprenta divină. 17Testimonies for the Church 5:596, 597.CA 333.1

    Sunt atât de multe domnișoare și femei îndrăznețe, obraznice, care au acea însușire de a atrage atenția asupra lor însele, de a se așeza în compania bărbaților tineri, de a-i curta și a le atrage atenția, de a flirta atât cu bărbații căsătoriți, cât și cu cei necăsătoriți, încât dacă n-ați avea privirea îndreptată către Domnul Hristos, tare ca oțelul, ați fi atrași în plasa lui Satana. 18Medical Ministry 145.CA 333.2

    Ca ambasador al lui Hristos, vă implor pe voi, care pretindeți că susțineți adevărul prezent, să respingeți cu hotărâre orice avans făcut către necurăție și să părăsiți societatea acelora care pun la cale ademeniri necurate. Să vă fie silă de aceste păcate care pângăresc și să arătați față de ele cea mai mare ură. Fugiți din preajma acelora care, chiar prin conversație numai, ar îndrepta mintea pe un asemenea făgaș, “căci din prisosul inimii vorbește gura....”CA 333.3

    Nici măcar pentru o clipă să nu îngăduiți ispita necurată, ascunsă, căci chiar și aceasta ar mânji sufletul, așa cum apa murdară murdărește canalul prin care curge. 19Testimonies for the Church 5:146, 147.CA 333.4

    O femeie care îngăduie un cuvânt nevirtuos sau face insinuări în așa fel, ca asemenea cuvinte să fie rostite în prezența ei, nu este pe placul lui Dumnezeu; aceea care îngăduie un comportament ușuratic sau ademeniri necurate nu își păstrează asemănarea cu divinul. 20Manuscript 4a, 1885.CA 333.5

    Protejați printr-un cerc sacru al curăției — Surorile noastre ar trebui să încurajeze adevărata modestie; ele nu trebuie să fie îndrăznețe, vorbărețe și să facă avansuri, ci modeste și rezervate, zăbavnice la vorbire. Ele pot fi amabile, binevoitoare. A fi blând, milos, iertător și umil înseamnă a deveni pe placul lui Dumnezeu. Dacă vor fi astfel, ele nu vor fi împovărate cu atenții necuviincioase din partea bărbaților din biserică sau din afara ei. Toți vor simți că există un cerc sacru de curăție în jurul acestor femei temătoare de Dumnezeu, care le protejează de orice lucruri nepermise.CA 334.1

    Există unele femei care pretind a fi evlavioase, care își îngăduie o libertate vulgară, necontrolată în maniere, care conduc spre rău și spre păcat. Însă acele femei, ale căror minți și inimi zăbovesc prin meditație asupra acelor subiecte care fortifică curăția vieții și care înalță sufletul spre comuniunea cu Dumnezeu, nu vor fi ușor abătute de pe cărarea dreptății și virtuții. Unele ca acestea vor fi întărite împotriva sofistăriilor lui Satana; ele vor fi pregătite să facă față tacticilor lui seducătoare. 21Testimonies for the Church 2:456.CA 334.2

    Fac apel la voi, ca urmași ai lui Hristos, să faceți din aceasta o profesiune înaltă, și anume să prețuiți nestemata perlă a modestiei. Aceasta ne apără virtutea. 22Testimonies for the Church 2:458.CA 334.3

    Controlați gândurile — Ar trebui să vă țineți sub control gândurile. Aceasta nu este o sarcină ușoară; nu puteți realiza acest lucru fără efort serios. Și totuși, Dumnezeu cere acest lucru din partea voastră; aceasta este o datorie a fiecărei ființe responsabile. Veți da socoteală lui Dumnezeu pentru gândurile voastre. Dacă vă îngăduiți închipuiri deșarte, permițând minții să zăbovească asupra subiectelor necurate, voi sunteți, într-o anumită măsură, la fel de vinovați înaintea lui Dumnezeu ca și în cazul în care gândurile voastre ar fi fost transpuse în faptă. Ceea ce a împiedicat acțiunea nu a fost, de fapt, decât lipsa ocaziei favorabile. Starea de reverie atât în timpul zilei, cât și al nopții, de himeră, este dăunătoare și constituie un obicei extrem de periculos. Odată instalată, este aproape imposibil să întrerupi un asemenea obicei și să canalizezi gândurile spre subiecte curate, sfinte, înălțătoare. 23Testimonies for the Church 2:561.CA 334.4

    Feriți-vă de lingușire — Sunt îndurerată când văd bărbați lăudați, lingușiți și răsfățați! Dumnezeu mi-a descoperit că cei care primesc aceste atenții nu sunt demni de a lua Numele Lui pe buze; însă ei sunt lăudați și mult stimați de ființe mărginite, care judecă doar după înfățișarea exterioară. Surorile mele, nu răsfățați și nu lingușiți niciodată pe bieții bărbați, slabi și ușor de abătut, fie tineri, fie bătrâni, căsătoriți sau necăsătoriți. Voi nu le cunoașteți slăbiciunile și voi nu știți că tocmai aceste atenții și această laudă excesivă poate duce la ruina lor. Sunt alarmată de nesăbuința, lipsa de înțelepciune, pe care mulți o manifestă în această privință.CA 335.1

    Bărbații care fac lucrarea lui Dumnezeu, în a căror inimă locuiește Domnul Hristos, nu vor coborî standardul moralității, ci vor căuta întotdeauna să-l înalțe. Ei nu-și vor găsi plăcerea în lingușirile femeilor sau în a fi răsfățați de către acestea. Fie ca bărbații, atât cei singuri, cât și cei căsătoriți, să spună: “La o parte! Nu voi da niciodată nici cea mai mică ocazie ca bunul meu nume să fie vorbit de rău. Numele meu bun este un capital de valoare mai mare decât aurul sau argintul. Lasă-mă să-l păstrez neatins. Dacă oamenii atacă acest nume, nu este pentru că eu le-am oferit ocazia să facă astfel, ci au același motiv pentru care L-au vorbit de rău pe Hristos — pentru că ei au urât curăția și sfințenia caracterului Său, deoarece aceasta constituie o continuă mustrare la adresa lor.” 24Testimonies for the Church 5:595.CA 335.2

    Dacă slujitorul lui Dumnezeu ispitește — Cele mai mici insinuări, din orice sursă ar veni cu invitația de a fi îngăduitoare față de păcat sau de a permite lucruri inadmisibile, oricât de neînsemnate ar părea, trebuie detestate și considerate ca fiind cele mai grave insulte care pot fi aduse demnității voastre ca femei. Sărutul pe obraz, într-un moment și loc nepotrivit, trebuie să vă determine să respingeți cu dezgust pe emisarul lui Satana. Dacă este din partea unuia dintr-o poziție înaltă, care are de-a face cu lucrurile sfinte, păcatul este de zece ori mai mare și ar trebui să o conducă pe femeia sau tânăra temătoare de Dumnezeu să-l respingă cu oroare, nu numai datorită păcatului în care ar fi vrut să o atragă, ci datorită ipocriziei și ticăloșiei unuia pe care oamenii îl respectă și cinstesc, ca fiind slujitorul lui Dumnezeu. 25Testimonies for the Church 2:458, 459.CA 335.3

    Dacă un slujitor al Evangheliei nu-și stăpânește patimile josnice, dacă el dă greș în a urma exemplul apostolului, dezonorându-și astfel profesia și credința, mergând până la a fi îngăduitor față de păcat, surorile noastre, care doresc să fie evlavioase, nu trebuie să se amăgească nici o clipă cu gândul că acel păcat sau nelegiuire își pierde din păcătoșenie, pentru că este comis de un slujitor al Evangheliei. Faptul că bărbații din poziții de răspundere se complac în păcat nu trebuie să micșoreze în mintea nimănui vinovăția și grozăvia păcatului. Păcatul trebuie privit exact așa cum este — păcătos, dezgustător — și trebuie privit așa cum fusese privit ca până atunci; iar mințile curate și nobile trebuie să urască și să evite pe cel care se complace în păcat, tot așa ca și cum ar fugi de un șarpe a cărui mușcătură este mortală. Dacă surorile ar fi nobile și ar poseda curăție a inimii, orice fel de avansuri spre destrăbălare, fie chiar și din partea slujitorului Evangheliei, ar fi respinse cu atâta hotărâre, încât n-ar mai exista niciodată vreo tentativă de repetare. 26Testimonies for the Church 2:457.CA 336.1

    Fiți credincioși în legământul căsătoriei — Cât de atent ar trebui să fie soțul și tatăl în a-și menține credincioșia în legământul căsătoriei! Cât de circumspect ar trebuie să fie el în felul lui de a fi, pentru a nu stârni în mintea tinerelor sau a femeilor căsătorite gânduri care nu sunt în concordanță cu standardul cel înalt și sfânt — poruncile lui Dumnezeu! Poruncile lui Hristos sunt extrem de cuprinzătoare, vizând chiar și gândurile, intențiile și scopurile ascunse ale inimii. În acest punct, mulți sunt vinovați. Închipuirile inimii lor nu sunt curate și sfinte, așa cum cere Dumnezeu; și oricât de înaltă ar fi chemarea lor, oricât de talentați ar fi, Domnul va consemna nelegiuirea în dreptul lor și îi va socoti cu mult mai vinovați și vrednici de mânia Lui decât aceia care au mai puține talente, mai puțină lumină, mai puțină influență. 27Testimonies for the Church 5:594, 595.CA 336.2

    Bărbaților căsătoriți le spun: Respect și dragoste datorați soțiilor voastre, mamelor copiilor voștri. Atenția voastră trebuie îndreptată către ele, iar gândurile voastre trebuie să zăbovească asupra unor planuri făcute pentru fericirea lor. 28Letter 231, 1903.CA 337.1

    Mi-au fost arătate familii în care soțul și tatăl nu și-a păstrat acea bărbăție demnă, rezervată, de bărbat asemenea lui Dumnezeu, care îi stă bine unui urmaș al lui Hristos. El nu a fost bun, amabil și curtenitor față de soția sa așa cum ar fi trebuit să fie, căci a promis înaintea lui Dumnezeu și a îngerilor să o iubească, să o cinstească atâta timp cât vor trăi. Fata angajată pentru treburile gospodăriei se simțea în largul ei, liberă, îndrăzneață în înfățișare și avansuri afective, iar el era încântat, până la a-și pierde capul. Față de soția sa nu mai manifesta iubire și nu mai era atent cu ea ca înainte. Cu siguranță, Satana era la lucru acolo. Respectați-vă persoanele angajate la lucru, tratați-le cu bunătate, considerație, însă nu mergeți mai departe. Comportamentul să vă fie de o așa manieră, încât să nu stârnească avansuri spre familiaritate din partea lor. 29Testimonies for the Church 2:461.CA 337.2

    Mențineți intimitatea familiei — Oh, cât de multe vieți sunt amărâte prin dărâmarea zidurilor care împrejmuiesc intimitatea fiecărei familii, care au menirea să-i apere curăția și sfințenia! Soția acordă încredere unei a treia persoane, căreia îi destăinue lucruri care țin de intimitatea familiei ei. Aceasta este o invenție a lui Satana de a înstrăina inimile soțului și soției. Oh, de ar înceta aceasta! De câte necazuri ar fi scutită lumea! Fiecare să zăvorască în inima sa greșelile celuilalt. Spuneți-vă necazurile numai lui Dumnezeu. El vă poate da sfaturi drepte și o consolare sigură, care este curată, fără amărăciune. 30Idem, 462.CA 337.3

    Când o femeie vorbește despre necazurile familiei ei sau se plânge de soțul ei unui alt bărbat, ea încalcă legământul căsătoriei; ea își dezonorează soțul și îndepărtează zidul ridicat pentru a apăra sfințenia căsătoriei; ea deschide larg ușa și îl invită pe Satana să intre cu ispitirile lui ascunse. Aceasta este tocmai ceea ce vrea Satana. Atunci când o femeie merge la un frate creștin cu toată povestea necazurilor, dezamăgirilor și suferințelor ei, acesta trebuie să o sfătuiască întotdeauna ca, dacă simte că trebuie să vorbească despre necazurile ei cuiva, atunci să aleagă drept persoane confidente femei, și atunci nu va fi nici o aparență de rău care să pună cauza lui Dumnezeu într-o lumină nepotrivită. 31Idem, 306.CA 338.1

    Cum să ne ferim de abateri — Mă adresez poporului nostru. Dacă vă apropiați tot mai mult de Isus și căutați să vă faceți bine profesia, printr-o viață ordonată și o conversație cuviincioasă, picioarele voastre vor fi ferite de a se abate pe cărări greșite. Dacă ați veghea, dacă ați veghea mereu cu rugăciune, dacă ați face totul ca și când ați fi în prezența lui Dumnezeu, nu veți ajunge să cedați în fața ispitei și puteți nădăjdui că veți fi păstrați curați, fără pată, fără mânjitură, până la sfârșit. Dacă vă păstrați încrederea neclintită de la început până la sfârșit, căile voastre vor fi întotdeauna întemeiate pe Dumnezeu; și ceea ce harul a început, slava va încununa în Împărăția Dumnezeului nostru. Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor; împotriva acestor lucruri nu este lege. Dacă Domnul Hristos locuiește în noi, vom răstigni firea cu poftele și patimile ei. 32Testimonies for the Church 5:148.CA 338.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents