Făgăduind, dar neîmplinind

Unii din voi vă împiedicați de angajamentele voastre. Duhul Domnului a venit în adunarea din _____ ca răspuns la rugăciune și, în timp ce inimile voastre erau înmuiate sub influența Lui, v-ați luat în mod solemn un angajament. În timp ce torentele mântuirii se revarsă asupra inimilor voastre, aveți sentimentul că trebuie să urmați exemplul Lui, care mergea din loc în loc făcând bine și care și-a dat cu bucurie viața ca să răscumpere pe om din păcat și degradare. Sub influența inspiratoare a cerului, ați văzut că egoismul și caracterul lumesc n-au fost în conformitate cu caracterul creștin și că nu puteți trăi pentru voi înșivă și să fiți totuși asemenea Domnului Hristos. Dar când influența iubirii și a milei Sale abundente n-a fost simțită într-un mod atât de marcant în inimile voastre, voi v-ați retras angajamentele solemne și Dumnezeu și-a îndepărtat binecuvântarea Sa de la voi.5M 281.3

Necazuri au venit asupra unora. Recoltele lor au fost proaste, așa că nu și-au putut onora angajamentul; iar alții au ajuns în situații neplăcute. Apoi, desigur, nu se putea aștepta ca ei să plătească ceea ce au făgăduit. Dar dacă nu murmurau și nu-și întorceau inimile de la ceea ce au făgăduit, Dumnezeu ar fi lucrat în favoarea lor și ar fi deschis căi prin care fiecare ar fi putut să împlinească angajamentul luat. Ei n-au așteptat în credință, bazându-se pe Dumnezeu ca să deschidă căi, astfel încât să-și poată împlini angajamentele luate. Unii au avut mijloace la îndemâna lor; și dacă ar fi avut aceeași dispoziție ca atunci când au făgăduit solemn și dacă I-ar fi dat lui Dumnezeu zecimea și darurile pe care El le-a împrumutat în scopul acesta, ei ar fi fost binecuvântați. Dar Satana a venit cu ispitele lui și a făcut pe unii să pună sub semnul întrebării motivele și spiritul care l-au inspirat pe slujitorul lui Dumnezeu în prezentarea apelului pentru strângerea de mijloace. Unii au avut sentimentul că au fost înșelați și escrocați. În sinea lor, ei au respins angajamentul lor solemn și tot ce au făcut după aceea a fost făcut cu reținere, și din cauza aceasta n-au fost binecuvântați.5M 282.1

În parabola talanților, omul căruia i s-a încredințat un talant a dat pe față un spirit de invidie și împotrivire și a ascuns banii, pentru ca stăpânul său să nu aibă nici un profit de la el. Când stăpânul i-a cerut socoteală de isprăvnicia sa, el și-a scuzat neglijența, aruncând vina asupra stăpânului său: “Doamne, am știut (el mărturisea că îl cunoaște pe stăpânul său) că ești un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și strângi de unde n-ai vânturat; mi-a fost teamă (pentru că toate aceste îmbunătățiri nu trebuie să le fac eu, dar tu mi le pretinzi), și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pământ; iată-ți ce este al tău!” Stăpânul său i-a răspuns: “Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat, și că strâng de unde n-am vânturat; prin urmare, se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu. Luați-i dar talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Pentru că celui ce are i se va da, și va avea de prisos (căci am încredere în el, știind că va folosi bine ce i-a fost încredințat); dar de la cel ce n-are (care s-a temut să se încreadă în Mine) se va lua și ce are. (Îl voi deposeda de ceea ce pretinde că este al lui; el va pierde orice drept de a se avea încredere în el; îi voi lua talanții și îi voi da aceluia care îi va pune la schimbător, înmulțindu-i.) Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților”.5M 282.2

Spiritul manifestat de frați cu privire la angajamentul lor solemn a fost foarte ofensator pentru Dumnezeu. Dacă ar fi văzut cauza lui Dumnezeu prosperând în câmpurile în care s-a intrat deja, ei ar fi avut cu totul alte sentimente. Nici o înșelăciune nu s-a folosit în cazul lor și acuzația de înșelăciune pe care ei au adus-o a fost împotriva Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, și nu asupra slujitorului pe care El l-a trimis. Dacă ar fi luat poziția cea bună în această problemă, dacă ar fi nutrit spiritul care l-a inspirat să facă acea făgăduință solemnă, fratele A. n-ar fi avut o atitudine atât de nebinevoitoare să investească în cauza lui Dumnezeu. Dar el s-a gândit cât de mult putea face cu aceste mijloace dacă le investea în afaceri lumești. Avariția, spiritul lumesc și lăcomia sunt defecte de caracter care se opun exercitării dărniciei creștine. Apostolul spune: “Să nu fiți iubitori de bani”. Mulțumiți-vă cu ce aveți, căci El Însuși a zis: “Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi”.5M 283.1

Era clar că mulți dintre cei ce au făcut o juruință solemnă n-au credință și nu consideră că sunt greșiți. Ei vorbesc despre ea, se ocupă de ea, până când li se pare că devine o realitate. Consideră că nu trebuie să ajute Conferința Generală, susținând că ei trebuie să aibă mijloace pe care să le folosească în câmpul lor. Domnul a lucrat pentru ei după credința lor limitată. Satana, care le-a ținut mintea în înșelăciune, i-a făcut să creadă că au făcut un lucru generos atunci când au trimis mijloace Conferinței Generale, când, cercetând lucrurile, realitatea ne arată că ei încă mai au mult de înapoiat Conferinței din suma ce s-a cheltuit cu trimiterea de lucrători și ajutarea lor în diferite feluri pentru ca să înceapă lucrarea și s-o ducă mai departe. Și totuși, aceste persoane au fost supărate, nemulțumite și nefericite și au apostaziat, s-au îndepărtat de Dumnezeu, pentru că au gândit că fac lucruri așa de mari. Aceasta nu face decât să ne arate ce înșelăciune teribilă poate să vină asupra minții atunci când aceasta nu este sub controlul deosebit al Duhului lui Dumnezeu. Îndoiala, suspiciunile și prejudecățile lor cu privire la Conferința Generală au fost inspirate de Satana. Cauza lui Dumnezeu este aceeași în lumea întreagă. Fiecare ramură a lucrării Îl are în centru pe Hristos. Nici o parte a câmpului nu este independentă de restul lucrării.5M 283.2

Scumpi frați, voi i-ați îngăduit lui Satana să intre în inima voastră și el nu o va părăsi niciodată pe deplin, până când nu vă pocăiți de îndoielile rele și de neîmplinirea făgăduințelor voastre solemne. Solul lui Dumnezeu a fost insultat și acuzat că pune asupra poporului greutăți excesiv de mari. Dumnezeu a fost nemulțumit de fratele B. pentru că el n-a dat o mărturie hotărâtă împotriva a tot felul de lucruri de felul acesta și nu v-a arătat păcatul vostru așa cum era el în realitate.5M 284.1

“Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlinești, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlinește juruința pe care ai făcut-o. Mai bine să nu faci nici o juruință, decât să faci o juruință și să n-o împlinești. Nu lăsa gura să te bage în păcat și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: ‘M-am pripit’. Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, și să nimicească lucrarea mâinilor tale?”5M 284.2

Problema este prezentată aici în adevărata ei lumină. Lucrarea ta a fost făcută înaintea îngerului lui Dumnezeu. Cuvintele tale nu au fost auzite numai de oameni, ci și de îngerul lui Dumnezeu, și te mai întrebi de ce S-a supărat Dumnezeu pe tine? Te mai miri de faptul că El nu te-a binecuvântat și nu te-a făcut în stare să-ți împlinești juruința? Când ai bombănit și ai murmurat și ți-ai retras juruințele, când ai considerat că slujitorii lui Dumnezeu te-au înșelat și au obținut prin stoarcere juruințele tale, ceea ce nu era drept, vrăjmașul a jubilat. Dacă ai putea vedea situația ta așa cum este, n-ai mai face nimic asemănător ca scuză pentru starea în care ești. Fii atent să nu rostești un cuvânt care să scadă influența solilor lui Dumnezeu. Poate că uneori au fost prea multe solicitări pentru obținerea de mijloace. Dar când lumina și dragostea lui Isus iluminează inimile urmașilor Săi, nu va fi nici o ocazie, nu va exista nici o situație în care să se solicite, să se cerșească banii sau slujirea lor. Când ei devin una cu Isus și își dau seama că nu sunt ai lor, că au fost cumpărați cu un preț și sunt proprietatea Domnului, și că tot ceea ce au le este numai încredințat lor, ca administratori, atunci, cu o inimă plină de bucurie, întorc lui Dumnezeu ceea ce este al Lui. Domnul nu va accepta o jertfă, un dar care nu este făcut de bunăvoie, ci murmurând. Cu sentimentele pe care le aveți acum, nu va fi nici o virtute în a continua să faceți juruințe. Când vă veți reveni din această cursă a vrăjmașului, când veți reface breșa care s-a făcut și vă veți da seama că nevoile lucrării lui Dumnezeu continuă să existe, așa cum binecuvântările sale continuă să fie date fiilor oamenilor, atunci faptele voastre vor fi pe măsura credinței și veți primi o bogată binecuvântare din partea Domnului.5M 284.3