Teren ce trebuie păstrat ca rezervă

Domnul dorește ca terenul din jurul școlii să-I fie dedicat ca sală a Lui de clasă. Ne găsim așezați într-un loc unde e pământ din belșug, dar terenul din jurul școlii și al locașului de închinare nu ar trebui să fie ocupat cu locuințe particulare. Aceia care cred adevărul prezent nu sunt toți transformați în ceea ce privește caracterul. Ei nu sunt cu toții pilde bune, pentru că nu reprezintă caracterul lui Hristos. Sunt mulți care ar fi bucuroși să locuiască aproape de casa de rugăciune și de școală, dar care nu ar fi de ajutor, ci piedici. Ei socotesc că trebuie să fie ajutați, să li se facă favoruri. Nu apreciază nici caracterul, nici situația lucrării în care sunt angajați. Ei nu înțeleg că tot ce s-a făcut la Avondale a fost săvârșit cu cea mai aspră muncă și prin întrebuințarea unor bani dați cu sacrificiu sau care trebuie să fie dați înapoi acelora de la care au fost împrumutați.6M 183.1

Printre cei care doresc să se așeze în apropiere de școlile noastre vor fi unii care sunt plini de propria lor importanță și de grijă față de propria lor reputație. Ei sunt sensibili și înclinați spre dezbinare. Aceștia au nevoie să se pocăiască, deoarece ei sunt departe de a fi în situația de a primi binecuvântarea Domnului. Satana îi ispitește să pretindă favoruri care, dacă le-ar fi acordate, le-ar face numai rău și, în felul acesta ar aduce necazuri asupra fraților lor de credință. Principiile vii ale Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să fie aduse în viața multora care acum nu găsesc loc pentru aceste principii. Aceia care învață în școala lui Hristos vor considera fiecare favoare de la Dumnezeu ca fiind prea bună pentru ei. Ei își vor da seama că nu merită toate bunătățile pe care le primesc, și se vor considera fericiți. Fața lor va exprima pace și odihnă în Domnul, deoarece au Cuvântul lui Dumnezeu, care le poartă de grijă.6M 183.2

“Așa vorbește Domnul: Cerul este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele! Ce casă ați putea voi să-Mi zidiți, și ce loc Mi-ați putea da voi ca locuință? Toate aceste lucruri, doar Mâna Mea le-a făcut, și toate și-au căpătat astfel ființa, zice Domnul. Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă și are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de Cuvântul Meu”. (Isaia 66, 1-2.) În ultimele zile de încheiere ale anului 1898, am avut multe experiențe care ne învață ce înseamnă cuvintele acestea. Inima mea era foarte împovărată și mi-au fost prezentate problemele cu privire la relele care se vor ivi de pe urma măsurilor de a da din terenul învecinat cu școala spre a fi ocupat cu case de locuit. Părea că ne aflam într-un consiliu și s-a ridicat în mijlocul nostru Cineva de la care așteptam să ne scoată din încurcătură. Cuvintele pe care El le-a rostit erau clare și hotărâte:6M 184.1

“Pământul acesta, prin hotărârea lui Dumnezeu, este spre folosința școlii. Voi ați avut dovezi de ce poate face firea pământească și ce va da ea pe față atunci când se va afla sub ispită. Cu cât e mai mare numărul familiilor care se așează în jurul clădirilor școlii, cu atât mai multe greutăți vor veni în calea profesorilor și a elevilor. Egoismul natural aflat în fiii oamenilor este gata să țâșnească în viață, dacă nu le e totul pe plac. Pământul acesta din jurul școlii trebuie să fie ferma școlii, și ferma aceasta urmează să ocupe mult mai mult teren decât v-ați gândit voi că va ocupa. Aici trebuie să se facă muncă fizică în mod alternativ cu studiul intelectual, potrivit cu sfaturile date. Avondale trebuie să fie un centru filantropic. Poporul lui Dumnezeu din Australia urmează să fie mișcat de Duhul lui Dumnezeu pentru a contribui cu simpatia și mijloacele lor la sprijinirea și încurajarea multor lucrări de caritate și binefacere, care vor fi mijloace de a-i învăța pe săraci, pe neajutorați și pe cei neștiutori cum să se ajute singuri”.6M 184.2