Conlucrare

Cu prilejul înființării de instituții în câmpuri noi, adesea e necesar să se așeze răspunderea asupra unor persoane care nu cunosc pe deplin amănuntele lucrării. Persoanele acestea muncesc sub povara unor mari dezavantaje și, afară de cazul că atât ei, cât și conlucrătorii lor au un interes neegoist pentru instituția Domnului, va rezulta, din cauza aceasta, o stare de lucruri care va împiedica propășirea ei.7M 197.1

Multora li se pare că ramura de lucrare de care se ocupă ei le aparține în mod exclusiv și că nimeni altul nu ar trebui să dea vreo sugestie cu privire la ea. Ei înșiși pot fi foarte nepricepuți în ce privește metodele cele mai bune de a conduce lucrarea; dar, dacă cineva îndrăznește să le ofere un sfat, se simt ofensați și se încăpățânează și mai tare să-și păstreze independența în gândirea lor. Pe de altă parte, unii dintre lucrători nu sunt binevoitori să-i ajute sau să-i instruiască pe conlucrătorii lor. Alții, care sunt fără experiență, nu doresc ca ignoranța lor să fie cunoscută. Ei fac greșeli cu prețul pierderii de mult timp și material, pentru că sunt prea mândri ca să ceară sfat.7M 197.2

Cauza greutății nu e greu de determinat. Lucrătorii au fost firi independente, când de fapt ar fi trebuit să se considere ca niște fire care trebuie să fie țesute împreună, pentru a ajuta la realizarea modelului.7M 197.3

Lucrurile acestea Îl întristează pe Duhul Sfânt. Dumnezeu dorește ca noi să învățăm unii de la alții. Independența nesfințită ne așează în poziția în care El nu poate lucra cu noi. Cu o astfel de stare de lucruri, Satana este foarte mulțumit.7M 197.4

N-ar trebui să existe înclinație spre tăinuire și nici îngrijorarea că alții vor ajunge să posede o știință deținută de câțiva. Un astfel de spirit dă naștere la o continuă bănuială și reținere. Se cultivă gândirea și bănuiala rea, iar dragostea frățească dispare din inimă.7M 197.5

Fiecare ramură a lucrării lui Dumnezeu are o legătură cu oricare altă ramură a lucrării. Exclusivismul nu poate să existe într-o instituție în care prezidează Dumnezeu; deoarece El este Domnul oricărei iscusințe și ingeniozități; El e temelia oricăror metode corecte. El este Cel care dă pricepere cu privire la ele și nimeni nu trebuie să considere știința sa ca fiind exclusiv a sa.7M 198.1

Fiecare lucrător ar trebui să aibă interes pentru oricare ramură a lucrării și, dacă Dumnezeu i-a dat prevedere, capacitate și cunoștințe care ar fi de folos în oricare ramură a lucrării, el ar trebui să comunice ceea ce a primit.7M 198.2

Toată iscusința care poate fi pusă în legătură cu instituția, printr-un efort dezinteresat, ar trebui folosită pentru a face ca ea să aibă succes și să devină un instrument viu și activ pentru Dumnezeu. Casele de editură au nevoie de lucrători consacrați, care posedă talanți și influență.7M 198.3

Fiecare lucrător va fi pus la probă cu privire la faptul dacă lucrează pentru înaintarea instituției Domnului sau pentru servirea propriilor sale interese. Aceia care s-au convertit vor dovedi zilnic că nu caută să folosească pentru câștig personal avantajele și cunoștința pe care le-au obținut. Ei își dau seama că providența divină le-a dat avantajele acestea pentru ca, în calitate de instrumente ale Domnului, să poată servi cauzei Sale, făcând lucrare de calitate superioară.7M 198.4

Nimeni n-ar trebui să lucreze din plăcere pentru aplauze sau din ambiție după supremație. Adevăratul lucrător va face tot ce poate mai bine, deoarece, făcând lucrul acesta, poate să Îl proslăvească pe Dumnezeu. El va căuta să-și sporească toate facultățile. El își va îndeplini obligațiile ca pentru Dumnezeu. Unica lui dorință va fi ca Domnul Hristos să poată primi închinare și slujire desăvârșită.7M 198.5

Lucrătorii să-și concentreze energiile într-un efort de a câștiga avantaje pentru lucrarea lui Dumnezeu. Făcând lucrul acesta, ei înșiși vor câștiga tărie și eficacitate.7M 198.6