“Pocăiește-te și fă faptele dintâi”

Mustrări solemne de avertizare, arătate prin distrugerea unor mijloace de slujire foarte mult îndrăgite, ne spun: “Adu-ți aminte de unde ai căzut, pocăiește-te și întoarce-te la faptele dintâi.” (Apocalipsa 2, 5.) Pentru ce este o percepere atât de întunecată a adevăratei stări spirituale a bisericii? Nu au fost loviți cu orbire străjerii care stau pe zidurile Sionului? Nu sunt mulți dintre slujitorii lui Dumnezeu nepăsători și mulțumiți, ca și cum stâlpul de nor, ziua, și stâlpul de foc, noaptea, ar sta deasupra sanctuarului? De ce se întâmplă că aceia din locuri de răspundere, care pretind că Îl cunosc pe Dumnezeu, Îl tăgăduiesc în viață și în caracter? Nu mulți dintre cei care se socotesc a fi poporul ales și deosebit al Lui sunt mulțumiți să trăiască fără dovada că într-adevăr Dumnezeu e în mijlocul lor, pentru a-i scăpa din cursele și de atacurile lui Satana?8M 248.1

N-am fi avut noi acum mult mai multă lumină dacă, în trecut, am fi primit mustrările Domnului, dacă am fi recunoscut prezența Lui și dacă ne-am fi abătut de la toate practicile contrare voinței Lui? Dacă am fi făcut aceasta, lumina cerească ar fi luminat în templul sufletului, făcându-ne în stare să înțelegem adevărul și să-L iubim pe Dumnezeu mai mult decât orice, și pe semenii noștri ca pe noi înșine. O, cât de mult este dezonorat Domnul Hristos de către cei care, pretinzând că sunt creștini, aruncă ocară asupra numelui pe care-l poartă, prin aceea că nu fac ca viața lor să corespundă cu mărturisirea lor, prin aceea că nu se tratează unii pe alții cu iubirea și respectul pe care Dumnezeu așteaptă să-l vadă descoperit în cuvinte pline de amabilitate și fapte pline de curtenie!8M 248.2

Puterile adâncului sunt foarte puternic agitate. Drept rezultat, există război și vărsare de sânge. Atmosfera morală este otrăvită de fapte crude și îngrozitoare. Spiritul certei se răspândește, abundă în tot locul. Multe suflete sunt luate în stăpânire de duhul fraudei și al purtării viclene. Mulți se vor îndepărta de credință, lăsându-se în voia unor duhuri înșelătoare și a unor învățături de demoni. Ei nu-și dau seama ce duh i-a luat în stăpânire.8M 249.1