Privind dincolo de oameni

Se poate ca tocmai membrii bisericii de care aparții să spună și să facă lucruri care te mâhnesc. Dar mergi înainte, calm și pașnic, încrezându-te pururea în Isus, amintindu-ți că nu ești al tău, că ești proprietatea lui Hristos, răscumpărat cu sângele Fiului iubit al lui Dumnezeu și că ești angajat în lucrarea Lui, căutând să aduci fericire omenirii. Aceasta este o mare lucrare. Nu îngădui ca perversitatea oamenilor să te abată de la încrederea fermă și dăinuitoare a credinței în făgăduințele lui Dumnezeu.8M 129.2

Te rănește când cineva pentru care ai făcut multe lucruri devine vrăjmașul tău, pentru că a fost adus sub o influență care îți este potrivnică. Dar nu faci și tu aproape același lucru față de Isus când te abați de la El? El a fost cel mai bun prieten al tău. El a făcut totul cu putință pentru a-ți câștiga iubirea. El a făcut apel la încrederea ta. El te-a invitat să vii la El cu toate poverile și toate necazurile tale și și-a dat cuvântul că-ți va da odihnă și pace, dacă vei purta jugul Lui și vei duce poverile Lui. El declară că jugul Lui este bun și povara Lui este ușoară. Dovedește că ai încredere în El. Crede-L pe Dumnezeu pe cuvânt. N-ai fi putut sta acolo unde stai acum, purtând răspunderile pe care le-ai purtat, dacă Isus nu ți-ar fi dat un ajutor special. Recunoaște lucrul acesta. Laudă-L pe Dumnezeu pentru că ți-a fost ajutor și încrede-te mai departe în El.8M 129.3

Adu-L pe Hristos în viața ta. Să nu consideri că trebuie să dai socoteală pentru purtarea rea a altora, chiar dacă sunt în biserică. Sunt în biserică persoane necredincioase care Îl tratează pe Isus mult mai rău de cum te tratează pe tine. Dacă El ar fi pe pământ oamenii aceștia L-ar insulta, L-ar batjocori și L-ar ocărî. “Nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!” “Ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară, și să fie înecat în adâncul mării!” (Matei 18, 7.6.) Tu porți o povară grea. Doresc ca fiecare să poată simți aceasta așa cum o simt eu. Doresc ca toți frații tăi de credință să fie sinceri și credincioși față de tine, neîmpiedecându-te, dar nici înălțându-te și nici proslăvindu-te, ci privind la tine ca la o persoană pe care Dumnezeu o folosește ca pe un instrument al Lui, pentru a face o anumită lucrare, și amintindu-și că nu trebuie să pună frâne la roți, ci să ajute, nu să împiedice.8M 129.4