Construirea primelor clădiri

Timp de patru luni, fabrica de cherestea și dulgherii au făcut progrese mari. Dormitorul de fete a fost aproape terminat și s-au pus stâlpii de temelie pentru sala de mese. În conformitate cu planurile arhitectului, aceasta urma să fie o clădire cu un singur etaj, de opt pe douăzeci și șase de picioare (aproximativ 2,4/8 m), care să adăpostească încăperile pentru servirea mesei, camera pentru veselă, bucătăria și magaziile. Cu toate acestea, temându-se că a treia clădire nu va putea fi ridicată la timp, au plănuit un al doilea etaj, iar o parte a acestuia, lăsată neterminată, putea fi folosită un timp ca sală de adunare, iar în cealaltă parte puteau fi amenajate mai multe dormitoare pentru cazarea a douăzeci de băieți.SVM 364.2

Când construcția acestei clădiri era realizată în proporție de aproape două treimi, trezorierul a raportat că fondurile se epuizaseră și că lucrarea trebuia să înainteze mai lent. În ciuda acestui fapt, se apropia data deschiderii școlii, iar susținătorii proiectului considerau că lipsa unei pregătiri corespunzătoare pentru primirea viitorilor studenți, ar putea fi dezastruoasă. “Școala trebuie să fie deschisă la data anunțată”, a insistat sora White când i s-a spus despre dificultățile cu care era confruntat comitetul școlii. La toate acestea, constructorii răspundeau: “Este imposibil, nu se poate realiza”.SVM 365.1

Mai rămânea o singură resursă — cooperarea unită și neegoistă a tuturor, într-un efort suprem de a înfăptui ceva ce părea atât de evident imposibil. Sora White a decis să le adreseze oamenilor un apel direct. “Am planificat o adunare pentru duminică dimineața la ora șase, invitând întreaga biserică”, scria ea mai târziu despre experiențele săptămânii care a urmat. “Am expus situația în fața fraților și a surorilor și i-am rugat să se ofere pentru muncă voluntară. Treizeci de bărbați și femei au răspuns apelului și, deși le era greu să-și facă timp, lucrarea a fost continuată zi după zi de o echipă puternică, până când construcțiile s-au încheiat, s-a făcut curățenie și clădirile au fost mobilate și pregătite spre a fi folosite în ziua stabilită pentru deschiderea școlii”.SVM 365.2

În 28 aprilie 1897, la data planificată, școala a fost deschisă, avându-i ca profesori pe fratele și sora pe S. N. Haskell, precum și pe profesorul H. C. Lacey și pe soția acestuia. În prima zi au fost doar zece elevi. Totuși, când s-a răspândit vestea că școala se deschisese cu adevărat și își începuse activitatea, au mai venit și alții, iar o lună mai târziu, participarea a crescut la aproape treizeci de elevi. Pe măsură ce semestrul înainta, și în biserici se vorbea despre caracterul instruirii oferite, alți elevi au făcut mari eforturi pentru a se alătura, astfel încât, înainte de încheierea semestrului, erau în total șaizeci. Aproape patruzeci dintre aceștia erau găzduiți în căminul școlii.SVM 365.3