O Altă ilustrație

Mi-a fost arătat interesul pe care-l manifestase tot cerul față de lucrarea care se afla în desfășurare pe pământ. Isus însărcinase un înger puternic să coboare și să-i avertizeze pe locuitorii pământului să se pregătească pentru cea de-a doua Sa venire. Când îngerul a plecat de la Isus din cer, o lumină nespus de puternică mergea înaintea lui. Mi s-a spus că misiunea lui era de a lumina pământul cu slava sa și de a-i avertiza pe oameni de apropiata mânie a lui Dumnezeu. Mulțimi au primit lumina. Unii dintre aceștia păreau să fie foarte solemni, în timp ce alții erau bucuroși și extaziați. Toți cei care au primit lumina și-au întors fețele către cer și I-au dat slavă lui Dumnezeu. Deși era revărsată peste toți, unii nu au făcut decât să vină în raza ei de influență, dar nu au primit-o din toată inima. Mulți erau plini de o mare mânie. Pastori și popor s-au unit cu cei răi și s-au împotrivit crâncen luminii revărsate de îngerul cel puternic. Dar toți cei care au primit-o s-au retras din lume și au fost strâns uniți unii cu alții.ST 245.2

Satana și îngerii lui erau absorbiți de lucrarea de a distrage mintea cât mai multora de la lumină. Grupul celor care o respinseseră a fost lăsat în întuneric. L-am văzut pe îngerul lui Dumnezeu privindu-i cu cel mai profund interes pe cei ce mărturiseau că sunt poporul Său, pentru a nota ce caracter își dezvoltau în timp ce le era prezentată solia de origine cerească. Și, în timp ce mulți, care mărturiseau dragostea față de Isus, și-au întors fețele cu dispreț, batjocură și ură de la solia cerului, un înger care avea un pergament în mână a înregistrat raportul cel rușinos. Tot cerul era indignat că Isus a fost insultat în felul acesta de către cei ce spuneau că Îi sunt urmași.ST 246.1

Am văzut dezamăgirea celor credincioși când nu L-au văzut pe Domnul lor la momentul așteptat. Fusese scopul lui Dumnezeu acela de a ascunde viitorul și de a-i aduce pe cei din poporul Său la o răscruce a deciziei. Fără predicarea timpului fixat pentru venirea lui Hristos, lucrarea a cărei împlinire o dorea Dumnezeu nu s-ar fi săvârșit. Satana îi făcea pe foarte mulți să caute departe, în viitor, evenimentele mărețe legate de judecată și de sfârșitul perioadei de probă. Era necesar ca poporul să fie adus în situația de a căuta cu seriozitate să facă o pregătire urgentă.ST 246.2

După ce a trecut momentul așteptat, cei care nu primiseră întru totul lumina îngerului s-au alăturat celor care disprețuiseră solia și s-au întors cu ridiculizări împotriva celor dezamăgiți. Îngerii au notat starea în care se aflau cei ce mărturiseau că sunt urmași ai lui Hristos. Trecerea perioadei fixate îi pusese la probă și îi testase și mulți au fost cântăriți în balanță și găsiți prea ușori. Au pretins cu glas tare că sunt creștini și, cu toate acestea, au eșuat în aproape toate privințele să-L urmeze pe Hristos. Satana a jubilat văzând starea celor ce spuneau că sunt urmașii lui Isus. Îi avea în capcană. Îi condusese pe cei mai mulți dintre ei să părăsească drumul cel strâmt și aceștia încercau să urce către cer pe o altă cale. Îngerii i-au văzut pe cei curați și sfinți amestecați cu păcătoșii din Sion și cu fățarnicii care iubeau lumea. Ei vegheaseră asupra adevăraților ucenici ai lui Isus; dar cei stricați îi afectau pe cei sfinți. Creștinilor ale căror inimi ardeau cu o dorință fierbinte de a-L vedea pe Isus le-a fost interzis de către cei ce mărturiseau că le sunt frați să vorbească despre venirea Sa. Îngerii priveau acest tablou și simțeau împreună cu rămășița celor care iubeau apariția Domnului lor.ST 246.3

A fost însărcinat un alt înger puternic să coboare pe pământ. Isus pusese în mâna lui un text scris și, când a ajuns, îngerul a strigat: “A căzut, a căzut Babilonul!” Apoi i-am văzut pe cei dezamăgiți ridicându-și din nou ochii către cer, uitându-se cu credință și nădejde să-L vadă pe Domnul lor făcându-și apariția. Dar mulți păreau să rămână într-o stare de somnolență, ca și cum erau adormiți; totuși, puteam să văd pe fețele lor urma unei întristări profunde. Cei dezamăgiți au văzut din Scripturi că se aflau în timpul de zăbovire și că trebuie să aștepte cu răbdare împlinirea viziunii. Aceleași dovezi care i-au condus să privească după Domnul lor în 1843 i-au făcut să-L aștepte și în 1844. Am văzut, cu toate acestea, că majoritatea nu avea acea energie specifică pentru credința pe care o avuseseră în 1843. Dezamăgirea lor le slăbise credința.ST 247.1

Când cei din poporul lui Dumnezeu s-au unit în strigătul celui de-al doilea înger, oștirea cerească a notat cu cel mai profund interes efectul pe care l-a avut solia. I-au văzut pe mulți dintre cei ce purtau numele de creștin întorcându-se cu dispreț și cu batjocură împotriva celor care fuseseră dezamăgiți. În timp ce le ieșeau de pe buze cuvintele: “Încă n-ați mers sus!”, un înger le scria. Îngerul a spus: “Pe Dumnezeu Îl batjocoresc aceștia”. Atenția mi-a fost îndreptată către un păcat similar comis în vremurile străvechi. Ilie fusese luat la cer și mantaua lui căzuse asupra lui Elisei. Atunci, tineri răi, care învățaseră de la părinții lor să-l disprețuiască pe omul lui Dumnezeu, l-au urmat pe Elisei și au strigat în batjocură: “Suie-te, pleșuvule! Suie-te, pleșuvule!” Insultându-I în felul acesta pe slujitorul Său, ei L-au insultat pe Dumnezeu și și-au întâlnit pedeapsa atunci și acolo. Într-o manieră asemănătoare, cei care au râs și și-au bătut joc de ideea ca sfinții să se suie la cer vor primi mânia lui Dumnezeu și vor fi făcuți să simtă că nu este un lucru ușor să glumești cu Creatorul.ST 247.2

Isus însărcinase alți doi îngeri să zboare repede pentru a înviora și a întări credința care scădea, a poporului Său, și să-i pregătească să înțeleagă solia celui de-al doilea înger și mișcarea importantă care avea să fie curând făcută în cer. I-am văzut pe acești îngeri primind o mare putere și lumină de la Isus și zburând repede către pământ pentru a se achita de sarcina lor, aceea de a-l ajuta pe cel de-al doilea înger în lucrarea lui. O lumină puternică a strălucit asupra poporului lui Dumnezeu când îngerii au strigat: “Iată Mirele, ieșiți-I în întâmpinare!” Apoi i-am văzut pe cei dezamăgiți ridicându-se și vestind la unison cu cel de-al doilea înger: “Iată Mirele, ieșiți-I în întâmpinare!” Lumina de la îngeri străpungea pretutindeni întunericul. Satana și îngerii lui căutau să împiedice această lumină să se răspândească și să aibă efectul dorit. Ei se certau cu îngerii din cer, spunându-le că Dumnezeu îi amăgise pe oameni și, cu toată lumina și puterea lor, n-ar putea să facă lumea să creadă că vine Hristos. Însă, în ciuda faptului că Satana se lupta să ridice ziduri în cale și să distragă mintea oamenilor de la lumină, îngerii lui Dumnezeu și-au continuat lucrarea.ST 248.1

Cei care primiseră lumina păreau foarte fericiți. Priveau cu statornicie către cer și își doreau fierbinte ca Isus să apară. Unii plângeau și se rugau cuprinși de o mare tulburare. Ochii păreau să le fie fixați asupra lor înșiși și nu îndrăzneau să privească în sus. O lumină din cer a risipit întunericul care îi învăluia și ochii lor, care fuseseră fixați în disperare asupra propriilor lor persoane, s-au îndreptat în sus, în timp ce fiecare trăsătură a feței lor exprima recunoștință și bucurie sfântă. Isus și întreaga oștire îngerească au privit cu aprobare asupra așteptătorilor credincioși.ST 248.2

Cei care respinseseră și se împotriviseră luminii soliei primului înger au pierdut lumina celei de-a doua solii și nu au putut beneficia de puterea și slava care însoțea solia: “Iată, Mirele vine!” Isus le-a întors spatele cu dezaprobare, căci ei Îl insultaseră și Îl respinseseră. Cei care primiseră solia erau învăluiți într-un nor de slavă. Se temeau foarte tare ca nu cumva să-L jignească pe Dumnezeu; așteptau, vegheau și se rugau pentru a-I cunoaște voia. L-am văzut pe Satana și pe îngerii lui căutând să oprească lumina să ajungă la poporul lui Dumnezeu; dar, atâta vreme cât așteptătorii îndrăgeau lumina și își păstrau ochii ridicați de la pământ către Isus, Satana nu putea avea nici o putere de a-i priva de razele-i prețioase. Solia dată din cer i-a turbat de mânie pe Satana și pe îngerii lui, iar aceștia i-au făcut pe cei care spuneau că Îl iubesc pe Isus, dar Îi disprețuiau venirea, să-i ia în râs și să-i disprețuiască pe cei credincioși, încrezători. Dar un înger nota fiecare insultă, fiecare defăimare, fiecare nedreptate pe care o primeau copiii lui Dumnezeu de la acești așa-ziși frați ai lor.ST 249.1

Foarte mulți și-au ridicat glasurile pentru a striga: “Iată, Mirele vine!” și i-au părăsit pe frații lor care nu iubeau reîntoarcerea lui Isus și care nu suportau ca ei să le vorbească despre cea de-a doua venire a Sa. L-am văzut pe Isus întorcându-și fața de la cei care au respins și au disprețuit venirea Sa și apoi poruncind îngerilor Săi să-I scoată poporul dintre cei necurați pentru a nu se întina și ei. Cei care s-au supus soliei au ieșit și au stat afară, liberi și uniți. O lumină sfântă strălucea asupra lor. Ei s-au lepădat de lume, și-au jertfit interesele pământești, au renunțat la comorile lor pământești și și-au îndreptat către cer privirile pline de dor, așteptând să-L vadă pe iubitul lor Izbăvitor. O lumină sfântă le strălucea pe față, arătând pacea și bucuria care domnea înăuntru. Isus le-a poruncit îngerilor să meargă și să-i întărească, întrucât ceasul încercării lor se apropia. Am văzut că acești așteptători nu au fost încă încercați așa cum ar fi trebuit. Ei nu erau lipsiți de rătăciri. Și am văzut mila și bunătatea lui Dumnezeu în faptul că a trimis o avertizare locuitorilor pământului și, în mod repetat, mesaje care să-i conducă la o sârguincioasă cercetare a inimii și la studiul Scripturilor, ca să se poată debarasa de rătăcirile care le fuseseră transmise de păgâni și papiști. Prin aceste solii, Dumnezeu i-a scos pe cei din poporul Său într-un loc în care putea lucra pentru ei cu o putere mai mare și în care puteau să păzească toate poruncile Sale.ST 249.2