Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Cugetări de pe Muntele Fericirilor

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    “Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină” — Matei 6, 22.

    Sinceritate intenției, consacrarea din toată inima față de Dumnezeu, sunt condiția despre care vorbește Mântuitorul în cuvintele Sale. Fă ca intenția să fie sinceră și neșovăielnică, deosebește adevărul și ascultă de el, oricât ar costa aceasta și vei primi atunci lumina divină. Adevărata evlavie începe atunci când s-a pus capăt oricărui compromis cu păcatul. Atunci limbajul inimii va fi acela al apostolului Pavel: “Fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus”. “Ba încă și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate și le socotesc ca un gunoi, ca să câștig pe Hristos.” (Filipeni 3, 13-148.)CMF 91.2

    Dar, dacă ochiul este orbit de iubirea de sine, atunci nu e decât întuneric. “Dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric”. Întunericul acesta îngrozitor i-a învăluit pe iudei într-o necredință încăpățânată, făcându-i neînstare să prețuiască misiunea și caracterul Aceluia care venise să-i salveze din păcate.CMF 91.3

    Cedarea în fața ispitei începe prin a-i îngădui minții să șovăie, prin a fi nestatornic în încrederea ta în Dumnezeu. Dacă nu alegem să ne predăm pe deplin lui Dumnezeu, atunci suntem în întuneric. Dacă păstrăm vreo rezervă oarecare, atunci lăsăm o ușă deschisă, prin care Satana poate să intre să ne rătăcească prin ispitele sale. El știe că, dacă poate să ne întunece viziunea, așa încât ochiul credinței să nu-L mai poată vedea pe Dumnezeu, nu va mai fi nici o piedică împotriva păcatului.CMF 92.1

    Preferința pentru vreo dorință păcătoasă dovedește rătăcirea sufletului. Fiecare îngăduință față de acea dorință întărește aversiunea sufletului față de Dumnezeu. Mergând pe calea dorită de Satana, suntem împresurați de umbrele răului și fiecare pas duce la întuneric din ce în ce mai des, făcând să crească tot mai mult orbirea inimii.CMF 92.2

    Aceeași lege conduce atât lumea spirituală, cât și lumea naturală. Cel care locuiește în întuneric va ajunge în cele din urmă să-și piardă puterea de a vedea. El este acoperit de un întuneric mai des decât acela de la miezul nopții; razele strălucitoare de la miezul zilei nu-i pot aduce unuia ca acesta, nici o lumină. “El umblă în întuneric și nu știe încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii.” (Ioan 2, 11.) Nutrind mereu păcatul în inimă, desconsiderând în chip voit apelurile iubirii divine, păcătosul pierde plăcerea de a face binele, dorul după Dumnezeu, însăși putința de a primi lumina cerului. Invitația harului este încă plină de iubire, lumina strălucește tot așa de puternic ca și atunci când s-a revărsat pentru prima dată asupra sufletului său, dar glasul întâmpină urechi surde, lumina cade pe niște ochi orbiți.CMF 92.3

    Nici un suflet nu este până în cele din urmă părăsit de Dumnezeu, lăsat în propriile sale căi, atâta timp cât mai este o speranță pentru mântuirea lui. “Omul se îndepărtează de Dumnezeu, nu Dumnezeu de om”. Tatăl nostru ceresc ne urmărește cu apeluri, avertizări și asigurări de iubire, pline de compătimire, până când alte ocazii și privilegii vor fi cu totul în zadar. Răspunderea rămâne asupra păcătosului. Împotrivindu-se astăzi Duhului lui Dumnezeu, el pregătește calea pentru o altă împotrivire, când lumina va veni cu o putere și mai mare. În felul acesta, pornirea lui spre împotrivire ajunge din ce în ce mai puternică, până când, în cele din urmă, lumina nu-l va mai putea impresiona și el va înceta să răspundă în vreun fel chemării Duhului lui Dumnezeu. Atunci “chiar lumina care este în tine”, s-a făcut întuneric. Însuși adevărul pe care îl cunoaștem a ajuns așa de pervertit, încât face să crească și mai mult orbirea sufletului.CMF 93.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents