Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Cugetări de pe Muntele Fericirilor

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "undefined".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    “Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni.” — Matei 6, 24.

    Domnul Hristos nu zice că omul va sluji sau nu va sluji la doi stăpâni, ci că nu poate să facă aceasta. Între interesele lui Dumnezeu și interesele lui Mamona nu există nici o legătură sau atracție. Chiar acolo unde conștiința îi avertizează pe creștini să se ferească, să se lepede de sine, să se oprească, acolo, cel lumesc trece hotarul, spre a-și satisface pornirile sale egoiste. De o parte a hotarului este umilul urmaș al lui Hristos; de cealaltă parte este ușuraticul iubitor de lume, sclavul modei, dedat la frivolitate, răsfățându-se în plăceri oprite.CMF 93.2

    Nimeni nu poate să ia o poziție neutră; nu există nici o clasă de mijloc, care să nu-L iubească pe Dumnezeu și nici să slujească vrăjmașului dreptății. Hristos trebuie să locuiască în agenții Săi omenești, să lucreze prin aptitudinile lor și să acționeze prin capacitățile lor. Voința lor trebuie să fie supusă voinței Lui; ei trebuie să lucreze după îndemnurile Duhului Său. Atunci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei. Acela care nu se predă cu totul lui Dumnezeu se află sub controlul unei alte puteri, ascultând de un alt glas, ale cărui șoapte au un caracter cu totul diferit. Serviciul pe jumătate îl așează pe om de partea vrăjmașului, ca aliat plin de succes al oștilor întunericului. Când cei ce pretind a fi ostași ai lui Hristos se angajează în confederația Satanei și-i dau ajutor, ei dau dovadă că sunt vrăjmași ai lui Hristos. Ei își calcă jurământul cel sfânt și formează o legătură între Satana și adevărații ostași, astfel că, prin acești agenți, vrăjmașul lucrează mereu, ca să rătăcească inimile ostașilor lui Hristos.CMF 94.1

    Cea mai puternică fortăreață a viciului în lumea aceasta nu este viața nelegiuită a păcătosului învederat sau a omului decăzut și lepădat de lume, ci viața aceea care, altfel, pare virtuoasă, onorabilă și nobilă, dar în care este nutrit un păcat, este îngăduit un viciu. Pentru sufletul care se luptă în taină împotriva unei ispite uriașe, tremurând chiar pe pragul prăpastiei, un astfel de exemplu este unul dintre cele mai puternice îndemnuri spre păcat. Acela care, fiind înzestrat cu înalte concepții despre viață, adevăr și onoare, calcă totuși cu bună știință o regulă a sfintei Legi a lui Dumnezeu, a stricat darurile sale nobile, prefăcându-se într-o momeală pentru păcat. Geniul, talentul, iubirea, chiar faptele generoase și pline de simpatie pot deveni momeli ale Satanei, ca să atragă sufletele în prăpastia ruinei, atât pentru viața aceasta, cât și pentru viața viitoare.CMF 94.2

    “Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Căci tot ce este în lume: pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșenia vieții, nu sunt de la Tatăl, ci din lume.” (1 Ioan 2, 15-16.)CMF 95.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents