Capitolul 46 — Recrearea creștină

În vreme ce căutăm să ne împrospătăm spiritul și să ne înviorăm trupul, Dumnezeu ne cere să ne folosim toate capacitățile în toate momentele, pentru cele mai bune scopuri. Putem și trebuie să ne organizăm astfel recreațiile, încât să fim mai buni pentru o mai bună împlinire a datoriilor ce ne revin și pentru ca influența noastră să fie mai benefică pentru cei cu care venim în contact.SP 336.1

Ne putem întoarce de la asemenea ocazii la casele noastre cu mintea și trupul refăcute și pregătiți să ne angajăm din nou în activitate, cu mai mult curaj și cu o speranță mai bună. Noi suntem dintre aceia care credem că este privilegiul nostru ca în fiecare zi din viață să-L slăvim pe Dumnezeu pe pământ, că nu trebuie să trăim în această lume doar pentru distracție proprie, ci pentru a-i face și pe alții fericiți. Suntem aici pentru binele omenirii și pentru a fi o binecuvântare pentru societate. Dar, dacă lăsăm ca mintea să ne alunece acolo unde și-o lasă să alerge mulți dintre cei ce caută doar deșertăciune și nesăbuință, cum putem fi un bine pentru semenii noștri, pentru generația noastră? Cum putem fi o binecuvântare pentru societatea din jurul nostru? Nu ne putem îngădui vreo distracție care ne va descalifica pentru o mai bună achitare de datoriile obișnuite, fără a ne face vinovați.SP 336.2

Între întrunirile urmașilor lui Hristos pentru recreare creștină și reuniunile lumești pentru plăceri și distracții va exista un contrast evident. În locul rugăciunii și al Numelui lui Hristos, împreună cu lucrurile sfinte, de pe buzele celor din adunările lumești vor fi auzite râsete fără rost și conversații mărunte. Ideea este să avem în general un timp de calitate. Întrunirile noastre trebuie să fie astfel organizate, iar noi să ne purtăm astfel încât, atunci când ne întoarcem acasă, să putem avea conștiința curată față de Dumnezeu și față de oameni. Să avem conștiința că nu am rănit în nici un fel pe nimeni și nici nu am avut vreo influență dăunătoare asupra cuiva.SP 336.3

Mintea firească înclină spre plăcere și satisfacerea de sine. Politica lui Satana este aceea de a căuta să umple mintea oamenilor cu dorința după distracții lumești, pentru ca ei să nu aibă timp să se întrebe: “Cum stau cu sufletul meu?” Iubirea de plăceri este molipsitoare. Abandonată acestui sentiment, mintea aleargă de colo-colo, într-o continuă căutare de ceva distractiv. Ascultarea de Legea lui Dumnezeu contracarează această înclinație și ridică bariere împotriva lipsei de sfințenie.SP 337.1

*****

Tinerii trebuie să nu uite că au de dat socoteală de toate privilegiile de care s-au bucurat, de folosirea timpului și de folosirea capacităților ce le-au fost date. Ei se pot întreba: “Dar noi nu ne distrăm și nu ne recreăm? Trebuie doar numai să muncim și iar să muncim, fără nici o variație?”SP 337.2

Orice distracție în care vă puteți angaja, cerând, în credință, binecuvântarea lui Dumnezeu pentru ea, nu va fi periculoasă. Dar orice distracție care vă ia posibilitatea de a vă ruga în taină, de a vă închina sau de a merge la biserică nu este sigură, ci periculoasă.SP 337.3