Capitolul 50 — Pericolul distracțiilor

Recente experiențe care au avut loc în colegiile și sanatoriile noastre mă fac să revin asupra soliei pe care mi-a dat-o Domnul pentru profesorii și elevii școlii adventiste din Cooranbong — Australia.SP 348.1

În aprilie 1900, la “Avondale School”, s-a hotărât câteva zile libere pentru lucrătorii creștini. Programul primei zile prevedea o întâlnire la capelă, dimineața, întâlnire la care eu și alți câțiva profesori ne-am adresat elevilor, amintindu-le ce a făcut Dumnezeu pentru construirea acestei școli și vorbindu-le despre privilegiile și posibilitățile lor de a fi elevii ei.SP 348.2

După adunare, restul zilei a fost petrecută de către elevi în diferite jocuri și distracții, unele dintre ele frivole, lipsite de bună cuviință și grotești.SP 348.3

În noaptea care a urmat, am revăzut cele întâmplate în timpul după-amiezii. Imaginea era clară înaintea ochilor mei și am primit o solie pentru directorul și profesorii școlii.SP 348.4

Mi s-a arătat că, prin jocurile desfășurate în acea după-amiază în școală, vrăjmașul câștigase o victorie și că profesorii fuseseră cântăriți și găsiți ușori. Am fost mâhnită și împovărată de gândul că aceia care se aflau în poziții de răspundere deschiseseră poarta, invitându-l pe vrăjmaș, pentru că asta au făcut atunci când au îngăduit să se petreacă ceea ce s-a petrecut. Ca educatori, ei trebuia să fi fost fermi împotriva pătrunderii vrăjmașului printre elevi. Prin îngăduința lor, ei L-au întristat pe Duhul lui Dumnezeu. Elevii au fost încurajați într-o activitate ale căror efecte nu puteau fi ușor șterse. Calea distracțiilor deșarte nu are capăt și orice pas făcut pe ea este un pas pe care Isus nu l-a făcut niciodată.SP 348.5

Această insinuare a răului era exact lucrul de care ei trebuia să păzească școala. “Avondale School” fusese înființată nu pentru a fi la fel ca școlile din lume ci, așa cum Dumnezeu arătase, ea trebuia să fie o școală model. Și, pentru că trebuia să fie o școală model, cei care răspundeau de ea trebuia să aranjeze totul potrivit planului lui Dumnezeu, eliminând tot ce nu era în acord cu voia Lui. Dacă ochii lor ar fi fost unși cu alifie cerească, ei și-ar fi dat seama că nu puteau îngădui să aibă loc manifestările din acea după-amiază, și nu L-ar mai fi dezonorat pe Dumnezeu.SP 349.1

Miercuri dimineața, când le-am spus elevilor și celorlalți care se adunaseră cuvintele pe care Domnul mi le dăduse să le transmit, nu cunoșteam programul din după-amiaza acelei zile, pentru că nu primisem nici o informație. Cum au putut cei din conducerea școlii să armonizeze ceea ce le spusesem cu activitățile care au urmat, activități cu un caracter ce făcea fără efect învățătura pe care tocmai o primiseră de la Dumnezeu? Dacă puterea lor de percepție n-ar fi fost puternic întunecată, ei ar fi înțeles că această învățătură dezaproba asemenea manifestări.SP 349.2

Am simțit pe deplin importanța cuvintelor pe care Domnul mi le dăduse atunci pentru profesori și elevi. Această solie punea înaintea elevilor sarcini înalte. A șterge, prin distracțiile ce au urmat, bunele impresii ale soliei lui Dumnezeu însemna, practic, a spune: “O, Doamne, nu dorim calea Ta. Vrem calea noastră, vrem să urmăm înțelepciunea noastră”.SP 349.3

Noaptea, mi-a fost arătat din nou ceea ce se desfășurase pe terenurile școlii. Studenții care s-au angajat în mimica grotească care a fost observată, au acționat conduși de mintea vrăjmașului, unii au făcut-o într-o manieră neobișnuită. Mi-a fost prezentată o imagine în care elevii jucau tenis și crichet. Apoi, mi s-a dat o solie cu privire la caracterul acestor distracții, ele fiindu-mi prezentate ca un gen de idolatrie, ca idolii neamurilor.SP 350.1

Pe teren nu se aflau numai spectatorii vizibili. Satana și îngerii lui erau și ei acolo. De asemenea, îngerii lui Dumnezeu, care slujesc celor ce trebuie să fie moștenitori ai mântuirii, erau prezenți acolo nu pentru a aproba, ci pentru a dezaproba cele ce se petreceau. Ei erau rușinați de faptul că asemenea manifestări erau activitatea unor pretinși copii ai lui Dumnezeu. Forțele vrăjmașului câștigau o importantă victorie, și Dumnezeu era dezonorat. Cel care Își dăduse viața pentru a curăța, înnobila și sfinți viața făpturilor omenești, era mâhnit de ceea ce se întâmpla acolo.SP 350.2

Auzind un glas, m-am întors să văd cine îmi vorbea. Atunci, demn și solemn, Cineva mi-a spus: “Este aceasta sărbătoarea aniversării deschiderii școlii? Este aceasta jertfa de mulțumire pe care o oferiți lui Dumnezeu pentru binecuvântările pe care vi le-a dat? Lumea ar putea oferi la fel de bine o astfel de jertfă, cu această ocazie aniversară. Educatorii fac aceeași greșeală care a fost făcută de atâtea și atâtea ori. Ei ar trebui să învețe din experiențele trecutului. Lumea aceasta nepăsătoare, nereligioasă, ar putea oferi din abundență asemenea jertfe, și încă într-un chip mult mai acceptabil.”SP 350.3

Întorcându-Se către profesori, El mi-a spus: “Ați făcut o greșeală ale cărei efecte vor fi greu de șters. Domnul Dumnezeul Israelului nu este slăvit în această școală. Dacă ar îngădui ca acum viața voastră să se încheie, mulți ar fi pierduți, despărțiți veșnic de Dumnezeu și de cei drepți.”SP 351.1