Lucrarea lui Hristos pentru omenire

Lucrarea celor care-L iubesc pe Dumnezeu va face vizibil caracterul motivației lor, căci salvarea acelora pentru care Hristos a plătit un preț infinit va fi obiectivul strădaniilor lor. Toate celelalte considerente — cămin, familie, distracții — vor trece pe planul doi față de lucrarea lui Dumnezeu. Ei vor urma exemplul Celui care și-a arătat dragostea pentru omul căzut, părăsind cerul sfânt și onorurile îngerilor, pentru a veni pe această lume. El nu S-a dat înapoi de la nici un sacrificiu și n-a pregetat să renunțe la Sine. De dragul nostru, El a fost sărac, pentru ca noi, prin puterea Lui, să putem fi făcuți bogați. Compasiunea Sa pentru noi, cei pierduți, L-a făcut să ne caute oriunde ne-am afla. Iar colaboratorii Săi trebuie să lucreze asemenea Lui, neezitând să-i caute pe cei pierduți, neconsiderând nici un efort prea greu și nici un sacrificiu prea mare, dacă ar putea să câștige suflete la Hristos. Acela care vrea să fie un bun lucrător pentru Dumnezeu trebuie să fie dispus să îndure ce a îndurat Hristos, să-i trateze pe oameni așa cum i-a tratat El.SP 495.2

Numai acea educație care-l aduce pe elev într-o strânsă relație cu Marele Învățător este adevărata educație. Tinerii trebuie învățați să privească la Hristos, ca la călăuza lor. Ei trebuie să fie învățați lecțiile îngăduinței și încrederii, ale adevăratei bunătăți și blândeți, ale perseverenței și fermității. Caracterul lor să fie ca un răspuns la cuvintele lui David: “Fiii noștri sunt ca niște odrasle care cresc în tinerețea lor, fetele noastre, ca niște stâlpi săpați frumos, care fac podoaba caselor împărătești”. (Psalmii 144, 12.)SP 496.1

Elevul convertit a rupt lanțul care îl lega în robia păcatului și s-a pus pe sine într-o relație bună cu Dumnezeu. Numele lui este înregistrat în cartea vieții Mielului. El se află sub solemna obligație de a renunța la rău și de a se pune sub jurisdicția cerului. Prin rugăciune sinceră, el trebuie să se apropie de Hristos. A neglija această devoțiune, a refuza această slujire înseamnă a deveni obiectul de joacă al uneltirilor lui Satana.SP 496.2

Cultivându-și mintea, elevul trebuie, de asemenea, să cultive onestitatea și loialitatea față de Dumnezeu, pentru a-și putea dezvolta un caracter ca al lui Iosif. El va respinge gândul de a ceda ispitei, temându-se să nu-și mânjească puritatea caracterului. Asemenea lui Daniel, el va hotărî să fie credincios principiilor și să asigure cea mai bună folosire a capacităților cu care l-a înzestrat Dumnezeu.SP 496.3