Un mare câmp

Înaintea celor admiși ca profesori în școlile noastre se deschide un mare câmp de lucru, de semănare a seminței și de seceriș. Ce altceva ar putea oferi o satisfacție mai mare decât aceea de a-i educa pe copii și tineri, să-L iubească pe Dumnezeu și să-I păzească poruncile? Ce ar putea oferi o bucurie mai mare decât vederea acestor copii și tineri urmându-L pe Marele Păstor? Ce ar putea revărsa mai mult soare în sufletul lucrătorului devotat decât să știe că munca lui plină de răbdare și perseverență pentru Domnul nu a fost în zadar, decât să-și vadă elevii trăind bucuria sufletească pentru păcatele iertate, decât să-i vadă primind înrâurirea Duhului lui Dumnezeu, evidențiată printr-o adevărată noblețe a caracterului și prin refacerea chipului moral al lui Dumnezeu, căutând acea pace care vine de la Prințul Păcii? Adevărul este o robie? Da, într-un anumit fel, pentru că adevărul leagă sufletul într-o dependență voită de Mântuitor, plecând inima în fața blândeții lui Isus.SP 198.4

*****

Principialitatea și obiceiurile corecte se numără printre calitățile mai importante ale educatorului, dar este, de asemenea, indispensabil ca el să aibă o foarte bună cunoaștere a materiilor de cultură generală. Noblețea caracterului trebuie împletită cu o vastă cultură generală.SP 199.1

Dacă ești chemat să fii profesor, ești chemat să fii și discipol. Dacă îți asumi sfânta responsabilitate de a-i învăța pe alții, îți asumi și datoria de a fi un perfect cunoscător al materiei pe care o predai. Nu te complace în superficialitate, în inactivitatea minții sau în slăbirea memoriei. A-i învăța pe alții este un lucru nobil.SP 199.2

La fel este și a învăța tu însuți. Adevărata cultură este o avere prețioasă și, cu cât profesorul are mai multă, cu atât activitatea sa va fi mai bună.

*****

Trimițându-și copiii la școlile publice, părinții îi pun sub influențe corupătoare — influențe care le strică moralul și obiceiurile. În asemenea condiții, adeseori copiii primesc o instruire care îi pregătește să devină vrăjmași ai lui Hristos. Ei pierd noțiunea de sfințenie și virtute.SP 200.1

Multe dintre școlile publice sunt marcate de influența otrăvitoare a unor băieți și fete, experți în păcat. Iar copiii lăsați să se joace pe stradă capătă o pregătire pe care, odată, părinții lor neglijenți o vor vedea ducându-i spre ruină și fărădelege.SP 200.2

Dumnezeu a dat tinerilor și copiilor minți cercetătoare. Puterea lor de a raționa le-a fost încredințată ca un talant de valoare. Datoria părinților este aceea de a le arăta adevăratul sens al educației, pentru că aceasta comportă multe aspecte. Ei trebuie învățați să-și dezvolte fiecare talent, pentru ca toate să fie în slujba lui Isus pentru înălțarea omenirii decăzute.SP 200.3

Mare parte din succesul școlii noastre depinde de profesorul ales. Acela care este însărcinat cu educarea trebuie să aibă o vârstă corespunzătoare, iar acolo unde numărul elevilor este destul de mare, să fie aleși asistenți dintre cei mai mari. Astfel, ei vor câștiga o experiență de mare valoare.SP 200.4